Regele romanului poliţist din România, cunoscut mai ales datorită romanului „Atac în bibliotecă”, George Arion a ţinut în seara aceasta, la Casa Pogor, de la ora 18.00, o prelecţiune pe tema istoriei romanului poliţist din România.
Conferinţa a fost introdusă de scriitorul Dan Lungu, directorul Muzeului Literaturii Române, care a ţinut un succint laudatio. „George Arion este un autor pe cât de complex, pe atât de interesant”, a spus acesta, subliniind faptul că unele laturi ale scriitorului George Arion sunt ascunse cititorului de literatură, că el nu încearcă să iasă în faţă, să se dezvăluie cu orice preţ.
George Arion şi-a început prelecţiunea printr-o „pledoarie” pentru „autorul care nu există”. Un scriitor de romane poliţiste este într-un anume sens marginalizat, greu recunoscut, cu un statut ambiguu. Criticul îl consideră superficial, dar nu are succes prea mare nici la cititor, prin urmare nici la editor. „Aveţi în faţă pe cineva care nu există ca autor. O adevărată performanţă”, a declarat invitatul serii, cu umor.
Istoria romanului poliţist în România începe se pare în a doua jumătate a secolului XIX. Originile acestuia sunt de urmărit în romanul sentimental şi la Odobescu, în „Ciocoii vechi şi noi”, care poate fi considerat un precursor al adevăratului roman poliţist. “Mistere din Bucureşti” (1862) de Ioan M. Bujoreanu este însă prima naraţiune de factură poliţistă, care, la vremea apariţiei, nu a stârnit nici un ecou, nu s-a bucurat de nici o recenzie.
Scriitorul a mai amintit de Victor Eftimiu, care face mai curând o parodie a romanului poliţist în „Kimonoul înstelat”, de Mateiu Caragiale şi „Sub pecetea tainei” şi de Liviu Rebreanu cu romanul „Amândoi”. După al Doilea Război Mondial, se făceau cărţi de factură poliţistă la comandă, însă fără nici un ecou, iar situaţia nu s-a schimbat prea mult nici după 1990. Actualmente, George Arion a amintit de câţiva autori care scriu roman poliţist cu mai mult succes, ca Bogdan Hrib, Stelian Ţurlea, Caius Dobrescu sau Adrian Onciu.
Seara a continuat cu discuţii, susţinute de publicul prezent, care a rămas captiv în muzeul Pogor din pricina ploii torenţiale, şi cu o sesiune de autografe. Cititorii au cumpărat cu deosebire „Atac în bibliotecă”, cartea care l-a făcut celebru pe George Arion şi care continuă să îl facă.
