Majorarea salariului minim de la 700 la 800 lei lunar se va resimți de fapt doar în sectorul privat și nu va afecta cheltuielile bugetare. Este unul dintre elementele centrale pe care a fost construit bugetul pe anul 2013, efectul urmând a fi resimțit numai pe segmentul privat al economiei. Explicația este că indexarea cu 7,4% a salariilor de la stat, efectuată la finele anului trecut a dus nivelul minim al salariului brut la 812 lei.
Nu ar exista, aşadar, motiv pentru ca specialiștii FMI să nu accepte aplicarea legii majorării salariului minim și uniformizarea lui pentru stat și zona privată.
Dimpotrivă, ar trebui să urmeze o majorare a încasărilor bugetare, prin aplicarea cotelor de impozitare la un cuantum mai mare, declarat conform legii.
Încasările ar urma să crească atât pe partea bugetelor de asigurări sociale, sănătate și șoma, cât și la nivelul impozitului pe venit. De remarcat că, odată cu majorarea salariului minim brut, va crește și cota efectivă de impozitare de la 7,6% la 8,4%.
Efectul pe zona bugetelor de pensii, sănătate și asigurări sociale, aflate în deficit cronic pe ultimii ani, va fi însă unul perceptibil, deoarece nivelul cumulat al dărilor aplicate este de circa 45% din venitul brut. Respectiv, de pe urma fiecărui loc de muncă cu salariu minim declarat și pentru care se vor achita corect taxele, statul ar urma să încaseze în plus circa 540 lei în 2013 față de 2012.
Ar rezulta o creștere a veniturilor statului prin acest canal de circa 500 milioane lei, adică aproape 0,1% din PIB. Nu e mult față de nevoi, dar este un pas înainte în acoperirea deficitelor care trebuie alimentate de la bugetul de stat.
Ceea ce nu a fost, însă, prezentat publicului este efectul reducerii veniturilor obținute de stat prin impozitarea profiturilor declarate.
Majorarea salariului minim va crește costurile cu munca acolo unde se utilizează plata la nivelul minim pe economie. Implicit va crește cheltuielile cu care se diminuează veniturile obținute din comercializarea produselor și serviciilor. Variantele de reacție nu pot fi decât majorarea prețurilor pentru transmiterea costurilor suplimentare cu munca spre consumatorul final sau reducerea marjei de profit, adică a taxelor achitate către stat.
Partea proastă pentru buget este că majoritatea locurilor de muncă slab retribuite se regăsesc pe partea de servicii, unde ponderea costurilor cu munca este relativ ridicată iar efectul majorării salariului minim se va resimți mai intens.
Partea bună pentru buget este că o parte dintre beneficiarii actuali de protecție socială care lucrează vor depăși plafoane de alocare a banilor și vor primi sume mai mici pentru susținerea obligațiilor familale, de întreținere etc.
Oricum, paradoxal, măsura este de natură să îngrijoreze pe cei cu venituri mici. Deși vor primi mai mulți bani (nu cu creșterea de 14,3% de la 700 la 800 lei, ci cu 13,2% de la 531 lei la 601 lei, dar asta este o altă temă de discuție), ei vor fi amenințați simultan de pierderea sursei de venit și de pierderea unor beneficii oferite sub anumite niveluri de venit pe membru de familie.
Sursa: www.cursdeguvernare.ro
