Cercetări recente sugerează că un compus găsit în abundență în alimentele specifice dietei mediteraneene ar distruge cea mai importantă putere a celulelor canceroase – imortalitatea acestora. Modificând o anumită secvență din mecanismul reglării genetice, compusul „re-educă” celulele canceroase, determinându-le să se comporte asemenea celor obișnuite și să devină muritoare. Unul dintre factorii care explică motivul pentru care celulele canceroase se înmulțesc în ritm rapid este faptul că acestea inhibă un proces care le-ar face să moară conform programului biologic normal. Celulele obișnuite mor după o perioadă de timp, suferind o moarte celulară programată, care face parte din procesele normale din organismul uman. Pe de altă parte, celulele canceroase sunt nemuritoare, ceea ce explică proliferarea lor rapidă, care provoacă apariția tumorilor.
O cercetare realizată pe culturi de celule a dus la concluzia că un compus din anumite alimente de origine vegetală, denumit apigenină, are capacitatea de a împiedica celulele cancerului la sân să evite moartea. O mare parte din ceea ce se știe despre beneficiile pentru sănătate ale anumitor nutrienți se bazează pe cercetări epidemiologice, care au indicat că există o corelație pozitivă puternică între consumul anumitor alimente și o stare de sănătate mai bună, îndeosebi în privința sănătății inimii. Cu toate acestea, mecanismul care stă la baza acestui efect a rămas, de multe ori, o enigmă, îndeosebi atunci când era vorba despre alimentele asociate unui risc mai mic de cancer. La ora actuală, descoperirea apigeninei clarifică unele aspecte ale acestei relații.
Pătrunjelul, țelina și ceaiul de mușețel sunt cele mai uzuale surse de apigenină, însă această substanță se găsește în multe fructe și legume. Oamenii de știință au indicat faptul, în cadrul acestei cercetări, că apigenina se leagă de aproximativ 160 de proteine din corpul uman, sugerând că și alți nutrienți asociați cu beneficii pentru sănătate (așa-numitele nutraceutice) ar putea avea efecte asemănătoare pe termen lung. Pe de altă parte, majoritatea preparatelor farmaceutice țintesc numai o singură moleculă din organism. Prin diverse experimente, oamenii de știință au stabilit că apigenina se leagă de proteine care au trei funcții specifice.
Printre cele mai importante se numără o proteină denumită hnRNPA2, care influențează activitatea ARN-ului mesager (mARN), care conține instrucțiunile necesare pentru sinteza unei anumite proteine. mARN se formează în urma fragmentării – sau modificării – ARN-ului, care are loc în cadrul activării genelor. Modul în care are loc această fragmentare influențează instrucțiunile pe care urmează să le conțină mARN. Oamenii de știință au observat că fragmentarea anormală este factorul implicat în aproximativ 80 de procente dintre cazurile de cancer. În celulele canceroase își fac apariția două tipuri de fragmentări, iar în celulele normale are loc numai o singur tip – o particularitate care le conferă celulelor canceroase caracterul lor „nemuritor”.
Oamenii de știință au ajuns la concluzia că legarea apigeninei de proteină readuce la normal, din acest punct de vedere, celulele cancerului de sân: acestea nu mai prezintă două tipuri de fragmentare, ci numai una, precum în cazul celor obișnuite, sugerând că, atunci când fragmentarea decurge normal, celulele suferă moartea celulară programată, normală, sau devin mai sensibile la acțiunea medicamentelor chimioterapeutice. În mare parte, rezultatele sugerează că o alimentație sănătoasă menține mecanismele normale de fragmentare în interiorul corpului.
Cercetări anterioare indicaseră faptul că apigenina are și proprietăți anti-inflamatoare. Specialiștii cercetează acum efectele apigeninei și pe șoareci, în vederea determinării dozelor necesare pentru a produce efecte contra cancerului. În timp, oamenii de știință au descoperit că dieta mediteraneană este cea mai bună pentru slăbit, că reduce riscul de a suferi de probleme cardiace și că are un efect extraordinar asupra creierului. În plus, această dietă constituie secretul celor mai longevivi americani. De aceea, mai multe țări au propus introducerea dietei mediteraneene pe lista patrimoniului mondial întocmită de UNESCO.
Sursa: www.descopera.ro
Autor: Marius-Constantin POPA, Redactor Info APOLLONIA
