Stiinta

ianuarie 30, 2013
 

O infecţie din copilărie ar putea duce la dezvoltarea unui comportament obsesiv-compulsiv

Mai multe articole de »
Postat de:
Etichete: , , ,

Un microb comun care duce la apariția faringitei streptococice, considerat o bacterie ușor tratabilă, ar putea avea efecte pe termen lung asupra funcțiilor cerebrale, susțin cercetătorii israelieni. Același microb care provoacă faringita streptococică și stări de febră poate avea implicări în apariția tulburării obsesiv compulsive, o tulburare de anxietate marcată de gânduri repetate și intruzive, care poate duce la acumularea excesivă de obiecte și obsesii.

De mai bine de două decenii, cercetătorii analizează această legătură. Acest nou studiu a reușit să urmeze traseul care a provocat o epidemie în cazul șobolanilor tineri. După expunerea la microbul care determină apariția faringitei, șobolanii au început să etaleze un comportament obsesiv-compulsiv. În studiu, șobolanii au fost injectați cu acel microb. Când aceștia au dezvoltat anticorpi la microb, au fost injectați cu o substanță care simula transferul anticorpilor în creier. Oamenii de știință au aflat că după ce au penetrat creierul, anticorpii s-au atașat la trei regiuni ale acestuia, fiind, de asemenea, conectate la schimbările apărute la nivelul neurotransmițătorilor din creier.

În comparație cu șobolanii care nu au fost injectați cu microbi, ceilalți subiecți au înregistrat schimbări de comportament. Printre altele, șoarecii care aveau microbul au fost diagnosticați cu tulburări de echilibru și coordonare puse în evidență prin dificultăți de deplasare și alegere a produselor alimentare. În plus, experții au observat că șobolanii aveau un comportament obsesiv standard. De obicei, când un șobolan este udat, acesta se îngrijește până i se așează blana. Totuși, șobolanii supuși studiului s-au îngrijit mai mult decât de obicei, ceea ce indică acest comportament obsesiv. Într-o cercetare ulterioară, oamenii de știință au ajuns la concluzia că anticorpii care luptă contra microbului formează legături cu receptorii D1 și D2 de dopamină din creier. Descoperirea ar putea ajuta la dezvoltarea unui tratament împotriva tulburării obsesiv compulsive.

 

Sursa: www.descopera.ro

Autor: Marius-Constantin POPA, Redactor Info APOLLONIA





 
 

 

PROIECȚII CINEMATOGRAFICE CONTROLATE DIRECT DE CREIERUL SPECTATORULUI

Cum ar fi să puteţi interveni asupra unui film, în timp ce îl vedeţi, pentru a-l modifica după cum vă place? Este ceea ce încearcă să facă un cercetător din Marea Britanie. Deocamdată, însă, este doar un experime...
de Laura Romila
 

 
 

FERMIERII CARE PRIMESC BANI DE LA UE AR PUTEA FI VERIFICAȚI PRIN SATELIT

Fermierii care primesc bani de la Uniunea Europeană ar putea fi controlaţi prin intermediul sateliţilor. Aflaţi în spaţiu, la peste 700 de kilometri distanţă de Pământ, aceştia vor monitoriza culturile şi vor semnal...
de Laura Romila
 

 
 

Misiune pe Marte în căutare de semne de viață

Agenţia Spaţială Europeană se pregăteşte să înceapă explorarea atmosferei lui Marte, în căutare de semne de viaţă. Va face acest pas cu ajutorul unei sonde aflate pe orbita Planetei Roşii, la 400 de kilometri dist...
de Laura Romila
 

 

 

Inteligența Artificială ar putea fi folosită în lupta împotriva cancerului

Inteligența Artificială ar putea fi folosită ca o “armă” în lupta împotriva cancerului. Devoltarea tehnologiei ar putea crea instrumente care să depisteze această boală chiar din stadiile incipiente. Descoperirea a...
de Laura Romila
 

 
 

MUZEUL BÂRLĂDEAN A DESCHIS “ ZILELE CULTURALE ALE BÂRLADULUI”

În intervalul 11-20 mai 2018, la Bârlad se va derula programul Zilelor Culturale, care au ajuns la cea de a XXXIII-a ediție. Vor fi 10 zile în care oameni de cultură, cercetători din țară și străinătate, artiști, vo...
de Laura Romila
 

 




 
Marmura iasi Promovare online Carucioare copii suplimente nutritive & pro nutrition Granit iasi