Legătura dintre minte şi corp este un subiect sensibil, motiv pentru care mulţi cercetători nu îndrăznesc să studieze acest aspect. În ciuda numărului redus de cercetări, acest subiect a adus mai multe revelaţii interesante de-a lungul istoriei.
Dr. Fredrickson şi Dr. Kok şi-au concentrat atenţia asupra nervului vag, unul dintre cei 12 nervi cranieni. Nervul vag începe din creier şi ajunge, prin numeroase ramuri, la numeroase organe abdominale şi toracice, printre care şi inima. Printre sarcinile acestui nerv se numără cea de a trimite semnale care comunică inimii să-şi reducă ritmul în momentele de calm şi siguranţă.
Eficienţa cu care funcţionează nervul vag poate fi măsurată prin monitorizarea ritmului cardiac al unei persoane pe măsură ce inspiră şi expiră. O funcţionare sănătoasă a nervului vag este reflectată de creştere subtilă a ritmului cardiac atunci când o persoană inspiră şi de o descreştere subtilă atunci când expiră. Diferenţa între cele două reprezintă un indice al „tonului vagal”, iar valoarea acestui indice prezintă o legătură cu starea de sănătate. Spre exemplu, valorile scăzute ale acestui indice sunt corelate cu inflamaţiile şi atacurile de cord.
Cercetătorii au măsurat tonul vagal al tuturor voluntarilor la începutul experimentului şi la încheierea sa, nouă săptămâni mai târziu. Între timp, voluntarii au fost rugaţi să acceseze în fiecare seară un website conceput pentru acest experiment, unde li se cerea să dea o notă celor mai puternice experienţe emoţionale prin care au trecut în acea zi. Cei doi cercetători le-au cerut voluntarilor să ia în calcul nouă emoţii pozitive, printre care speranţă, bucurie şi dragoste şi unsprezece emoţii negative, printre care furia, plictiseala şi dezgustul.
Este neclar dacă mecanismul descoperit de doctorii Fredrickson şi Kok reprezintă explicaţia pentru efectul placebo; cel puţin parţial, ar putea fi o explicaţie, pentru că o parte a efectului placebo pare să rezulte din sentimentul pozitiv generat de faptul că afecţiunea este tratată.
Doctorii din antichitate au lansat dictonul „o minte sănătoasă într-un corp sănătos”. Cercetarea celor doi doctori pare să confirme că proverbul este adevărat, însă sugerează că o zicală mai bună ar fi „o minte sănătoasă pentru un corp sănătos”.
Sursa: The Economist
Autor: Gianina Gheorghiu, redactor Agenția de Presă Info Apollonia
