Stiinta

decembrie 16, 2012
 

Ce se ascunde în creierele adolescenţilor?

Mai multe articole de »
Postat de:
Etichete: , , ,

Problema cu adolescenţa este că tinerii se simt nevoiţi să „funcţioneze” în trei dimensiuni: trecut, prezent şi viitor. În mod conştient şi inconştient, adolescenţii sunt încă prinşi în problemele copilăriei, mai ales în cele legate de relaţia cu părinţii şi de mediu. În acelaşi timp, ei încearcă să îşi dea seama la ce anume să se aştepte de la viitor. Apoi, trebuie urmată şi cea de-a treia direcţie: preocuparea legată de prezent. Unde se află ei acum şi ce anume se întâmplă cu mintea şi corpul lor, de unde vin toate aceste schimbări la care sunt supuşi.
În condiţiile în care mintea adolescentului este năucită de aceste dileme, nu ar trebui să ne mire de haosul pe care îl provoacă şi în care pare să se descurce atât de prost. În ultimul deceniu, oamenii de ştiinţă s-au străduit să afle ce anume declanşează comportamentul straniu şi dezordonat al adolescenţilor şi de ce aceştia pot deveni atât de vulnerabili şi uşor de ispitit.
Dr. Jay Giedd, de la Institutul Naţional pentru Sănătatea Mintală şi-a dedicat cariera studierii creierelor adolescenţilor. Iniţial, el şi-a început cercetările studiind tulburările precum ADHD-ul, dar ulterior, când a realizat cât de puţine informaţii se cunosc despre dezvoltarea creierului, a decis să urmeze o altă cale prin care să explice evoluţia cerebrală a omului.
Înainte de studiile lui Giedd, nenumărate cercetări subliniau că la vârsta de 12 ani, creierul unui copil este dezvoltat complet. Ca urmare a acestor studii, unii au concluzionat că ideea de adolescenţă este un construct artificial, un fenomen inventat în anii de după Revoluţia industrială. Studiile lui Giedd, în schimb, au demonstrat ceea ce orice părinte ştia deja şi anume că, pe lângă faptul că în perioada adolescenţei creierul este departe de maturitate, atât materia cenuşie, cât şi cea albă suferă modificări chiar şi după această etapă a vieţii.

Hormonii afectează comportamentul adolescenţilor?
Totuşi, există oameni de ştiinţă care atribuie deciziile proaste luate de adolescenţi în baza hormonilor şi a schimbărilor ce se produc la acest nivel. Specialiştii confirmă că hormonii rămân o parte importantă a poveştii adolescenţilor, căci imediat ce creierul trece de perioadele de creştere şi descreştere a numărului de sinapse, corpul este luat cu asalt de hormonii specifici pubertăţii.
Pentru o perioadă lungă de timp, psihologii au considerat că acest atac biochimic este responsabil pentru comportamentul imprevizibil şi pentru emoţiile intense specifice adolescenţilor. Acum, cercetările din ultimii ani vin să susţină aceste ipoteze.

Hormonii sexuali sunt activi în centrul emoţional al creierului, adică în sistemul limbic. Astfel, emoţiile devin mai intense şi se formează mai uşor, motiv pentru care putem înţelege de ce adolescenţii sunt mereu în căutare de experienţe care să ducă la formarea acestor emoţii şi, ulterior, la dezlănţuirea lor. Acest comportament de căutare a trăirilor puternice se poate să fi evoluat pentru a promova explorarea, o dorinţă de a părăsi cuibul cu scopul de a-şi găsi proprii parteneri, propriul grup. Dar într-o lume plină de ispite, precum maşini rapide, droguri, găşti şi legături periculoase, adolescenţii sunt foarte expuşi la riscuri. În plus, apariţia acestor riscuri este susţinută şi de faptul că regiunile din creier ar trebui să medieze comportamentul impulsiv sunt încă în dezvoltare. Cu alte cuvinte, comportamentul se schimbă pentru că şi creierul este supus schimbării.
În urma acestor studii este lesne de înţeles de ce, în multe ţări, tinerii nu sunt consideraţi adulţi până la vârsta de 18 sau chiar 21 de ani. Giedd, de exemplu susţine că maturitatea individului se atinge atunci când creierul s-a maturizat, adică la 25 de ani. Deşi aceste concepte sunt des dezbătute, în realitate, părinţii cunosc instinctiv momentul în care copiii lor ating maturitatea.
Totuşi, este bine de ştiut că adolescenţii nu adoptă un comportament dificil doar pentru a-şi scoate părinţii din sărite, ci pentru că sunt supuşi unor schimbări neaşteptate pe care nu ştiu cum să le gestioneze.

Sursa: descopera.ro
Autor: Gianina Gheorghiu





 
 

 

PROIECȚII CINEMATOGRAFICE CONTROLATE DIRECT DE CREIERUL SPECTATORULUI

Cum ar fi să puteţi interveni asupra unui film, în timp ce îl vedeţi, pentru a-l modifica după cum vă place? Este ceea ce încearcă să facă un cercetător din Marea Britanie. Deocamdată, însă, este doar un experime...
de Laura Romila
 

 
 

FERMIERII CARE PRIMESC BANI DE LA UE AR PUTEA FI VERIFICAȚI PRIN SATELIT

Fermierii care primesc bani de la Uniunea Europeană ar putea fi controlaţi prin intermediul sateliţilor. Aflaţi în spaţiu, la peste 700 de kilometri distanţă de Pământ, aceştia vor monitoriza culturile şi vor semnal...
de Laura Romila
 

 
 

Misiune pe Marte în căutare de semne de viață

Agenţia Spaţială Europeană se pregăteşte să înceapă explorarea atmosferei lui Marte, în căutare de semne de viaţă. Va face acest pas cu ajutorul unei sonde aflate pe orbita Planetei Roşii, la 400 de kilometri dist...
de Laura Romila
 

 

 

Inteligența Artificială ar putea fi folosită în lupta împotriva cancerului

Inteligența Artificială ar putea fi folosită ca o “armă” în lupta împotriva cancerului. Devoltarea tehnologiei ar putea crea instrumente care să depisteze această boală chiar din stadiile incipiente. Descoperirea a...
de Laura Romila
 

 
 

MUZEUL BÂRLĂDEAN A DESCHIS “ ZILELE CULTURALE ALE BÂRLADULUI”

În intervalul 11-20 mai 2018, la Bârlad se va derula programul Zilelor Culturale, care au ajuns la cea de a XXXIII-a ediție. Vor fi 10 zile în care oameni de cultură, cercetători din țară și străinătate, artiști, vo...
de Laura Romila
 

 




 
Marmura iasi Promovare online Carucioare copii suplimente nutritive & pro nutrition Granit iasi