Acțiunea de explorare contribuie la modelarea creierului, aventura fiind ceea ce face fiecare persoană să fie diferită, indică o nouă cercetare realizată de către o echipă de specialiști germani. Acest studiu ar putea oferi noi căi în vederea tratării afecțiunilor psihiatrice. Oamenii de știință au dorit să afle motivul pentru care gemenii identici nu sunt replici perfecte ale celeilalte persoane, chiar dacă fuseseră crescuți în același mediu.
Pentru a afla răspunsul, specialiștii au folosit 40 de șoareci identici din punct de vedere genetic. Șoarecii au fost ținuți într-o cușcă complexă de 5 etaje conectate prin tobogane de sticlă și umplute cu jucării, schele, ghivece de lemn, locuri de cuibărit și multe alte elemente. Spațiul total disponibil pentru explorat era de cam cinci metri pătrați. Mediul era atât de bogat încât fiecare șoarece „s-a bucurat” de experiențe individuale. Cu toate că șoarecii erau identici din punct de vedere genetic, iar mediul unde trăiau era neschimbat, indivizii prezentau un alt nivel de activitate. Unii explorau foarte mult, alții mai puțin. Deoarece șoarecii au fost dotați cu un microcip special ce emitea semnale electromagnetice, cercetătorii puteau urmări mișcările șoarecilor, cuantificând comportamentul explorator al acestora. În timp, animalele ajungeau să difere din ce în ce mai mult în privința experienței și comportamentului. Într-un interval de trei luni, șoarecii au dezvoltat personalități foarte diferite.
Oamenii de știință au descoperit că creierele șoarecilor care explorau cel mai mult produceau mai mulți neuroni noi – proces cunoscut sub denumirea de neurogeneză – în hippocampus, centrul învățării și memoriei, în comparație cu animalele mai pasive. Șoarecii care făceau parte din grupul de control și care erau ținuți într-un mediu mai puțin bogat prezentau un nivel mai mic al dezvoltării cerebrale. Cercetătorii susțin că studiul lor indică pentru prima oară cum experiențele personale și comportamentul rezultat din acestea contribuia la individualizare, astfel că nici genetica, nici mediul nu au capacitatea de a produce în mod individual această dezvoltare personală. Neurogeneza la vârstă adultă are loc în cazul oamenilor. Prin urmare, specialiștii presupun că au descoperit un fundament neurobiologic pentru individualitate valabil și la oameni.
Descoperirea oferă noi indicii în privința modului de funcționare a creierului și ar putea duce la o mai bună îmbunătățire a proceselor de învățare și de îmbătrânire. Dacă această cercetare este privită dintr-o perspectivă educațională și una psihologică, rezultatele experimentului sugerează că un mediu bogat stimulează dezvoltarea personalității. Această cercetare este folositoare în două moduri distincte: înțelegerea moleculară a neurogenezei va ajuta la conceperea rațională a unor noi clase de medicamente pentru afecțiuni psihiatrice. În al doilea rând, studiul indică faptul că modul în care trăiesc oamenii modelează personalitatea acestora din urmă.
Sursa: www.descopera.ro
Autor: Marius-Constantin POPA, Redactor Info APOLLONIA
