Vineri 9, august, statuia lui Mihai Viteazu de la mănăstirea Plăviceni din judeţul Teleorman va fi dezvelită, având loc slujba de pomenire și citindu-se acatistul lui Mihai Viteazu.
Monumentul a fost realizat de artistul plastic Aurelian Bădulescu din lut ars şi aşezată pe un soclu făcut din trunchiul unui stejar secular. Acţiunea a fost inspirată, susţinută şi coordonată de jurnalistul Miron Manega, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
Toate acestea se vor derula în cadrul unei festivităţi ample, religioase şi culturale, la care sunt aşteptaţi peste 500 de oaspeţi din toată ţara. La dezvelirea statuii şi la invitaţia lui Miron Manega, rapsodul Ion Creţeanu din Voineasa va interpreta, la voce şi cobză, „Cântecul lui Mihai Viteazu”. Textul acestui cântec, pierdut de Oltenia, a fost recuperat în 1751 de Sfântul Paisie de la Neamţ, care l-a „redactat”, chiar pe paginile psaltirii din care citea, cu următoarea precizare: „Scrisu-s-au acest viers bătrân de mine, ieromonahul Paisie, credincios rob al lui Dumnezeu, iar eu l-am auzit și l-am învățat de la răposatul bunul meu, Stoian Jolde armășelul”. Cântecul a fost cântat în public, pentru prima oară după cel puţin 70 de ani, în luna mai la Craiova, cu ocazia „Zilelor Mihai Viteazu”.
Înainte de praznicul de pomenire, la Plăviceni va avea loc şi lansarea cărţii „Mănăstirea Plăviceni, importantă vatră de spiritualitate”, scrisă de Teoctist Moldovanu, stareţul mănăstirii. Prefaţa cărţii e semnată de Miron Manega. Importanţa şi densitatea comemorării de la Plăviceni sunt determinate şi de faptul că, în 2010, în curtea mănăstirii au fost găsite, îngropate de sute de ani, osemintele frumos mirositoare ale unui bărbat foarte înalt. Scheletului îi lipseau capul, clavicula şi coastele. Având în vedere vechimea scheletului şi absenţa craniului, faptul că biserica mănăstirii a fost zidită pentru prima dată de Doamna Stanca, soţia voievodului, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, ca şi faptul că hramul bisericii este Sf. Arhanghel Mihail (este singura mănăstire din ţară cu acest hram), se presupune că osemintele ar aparţine lui Mihai Viteazu.
Autor: Prof. univ. asoc. Pompiliu COMŞA
