Cultura

februarie 24, 2014
 

Doliu în lumea literară ieșeană: Alexandru Andriescu s-a stins din viață

Mai multe articole de »
Postat de:
Etichete:

Criticul și istoricul literar Alexandru Andriescu s-a stins din viață duminică, 23 februarie 2014. Născut la 12 ianuarie 1926, la Gâștești, județul Iași, Alexandru Andriescu a debutat în 1950 în „lașul nou” cu o recenzie și în revista „Cum vorbim” cu un articol de filologie. A fost decan al Facultății de Filologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) Iași, director al Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor din Iași. Timp de trei ani, între 1968 și 1971, a fost lector al Universității din Dijon. A colaborat la „Cronica”, „Revista de istorie și teorie literara”, „Jahrbuch fur ostiche Latinitat”, „Convorbiri literare”, „Limba română”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „România literară” „Timpul”. Pe lângă numeroase ediții de opere, studii introductive sau postfețe, Andriescu a publicat cinci volume de studii ce vizează probleme de filologie, stilistică, stil și istorie literară, rodul unei cercetari minutioase și de durată ce s-a soldat, nu o dată, mai întai cu articole în presa de specialitate.

Slujba religioasă va avea loc marți, 25 februarie 2014, ora 13, la Biserica Toma Cozma, Iași, str. Școalei, iar înmormântarea la Cimitirul Eternitatea din Iași.

 Alexandru Andriescu (12 ianuarie 1926, Gâşteşti, judeţul Iaşi) este un critic şi istoric literar, stilistician. Este fiul lui Vasile Andriescu şi al Mariei Andriescu (născută Samson), învăţători. A absolvit Liceul „Ştefan cel Mare” din Suceava (1947) şi Facultatea de Filologie a Universităţii din Iaşi (1951). Funcţionează ca profesor la aceeaşi facultate, al cărei decan a şi fost între anii 1985 şi 1990, deţinând, concomitent, funcţia de director al Centrului de Lingvistică, Istorie Literară şi Folclor din Iaşi. Un timp a funcţionat ca lector al Universităţii din Dijon (1968-1971).

A colaborat la „Cronica” (din a cărei redacţie a făcut parte între 1966 şi 1988), „Revista de istorie şi teorie literară”, „Jahrbuch fur ostiche Latinităt”, „Convorbiri literare”, „Limba română”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „România literară” „Timpul” (membru în colegiul de redacţie) etc. A debutat în 1950 în „laşul nou” cu o recenzie şi în revista „Cum vorbim” cu un articol de filologie.

Pe lângă numeroase ediţii de opere, studii introductive sau postfeţe, Andriescu a publicat cinci volume de studii ce vizează probleme de filologie, stilistică, stil şi istorie literară, rodul unei cercetări minuţioase şi de durată ce s-a soldat, nu o dată, mai întâi cu articole în presa de specialitate. Acesta este motivul pentru care câteva dintre articolele sale pe teme stilistice au fost incluse în bibliografia franceză Essai de bibliographie critique de stylistique francaise et romane (1955-1960), alcătuită, în 1961, de Helmut Hatzfeld şi Yves le Hir.

Volumul Disocieri (1973; Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor) cuprinde trei secţiuni, scrise cu limpezime şi sobrietate, trăsături de altfel apreciate de Andriescu la T. Vianu, în capitolul intitulat Pudoarea confesiunii. Studiile cuprinse în secţiunea de poezie (despre autori consacraţi, precum Ion Barbu, Ion Vinea, Nicolae Labiş, dar şi tineri poeţi, precum Adrian Păunescu, Nina Cassian, Horia Zilieru, N. Ţaţomir) se concentrează pe urmărirea fenomenului de modificare a limbajului poetic de la o generaţie la alta; cele cuprinse în secţiunea de proză (despre Gib I. Mihăescu, Ion Vinea, Eugen Barbu, Marin Preda, M. Sadoveanu, Corneliu Ştefanache etc.) urmăresc la rândul lor tot o evoluţie, de data aceasta a personajului, care suferă numeroase prefaceri de la Istoria ieroglifică încoace, devenind „mai complex şi mai uman”. Comentariul pe text este însă domeniul în care excelează autorul. Abilitat deopotrivă în critică şi stilistică, pentru Andriescu obiectivitatea, exactitatea şi moderaţia reprezintă principiile fundamentale ale elaborării unui studiu de specialitate.

Relief contemporan (1974) nu diferă mult ca structură şi intenţii şi chiar ca autori comentaţi faţă de cel precedent, reluând, cu rigoare şi fineţe, demersul lecturii în grilă modernă nu numai a autorilor contemporani, ci şi a celor clasici şi „clasaţi” deja de istoriile literare. În ciuda aspectului aparent fragmentar al acestor vo­lume, la care se adaugă şi următoarele – chiar dacă mai specializate în domeniul stilului şi al limbajului -, însumate, ele aspiră să devină o succintă istorie a limbii române literare, care să concilieze studiul filologic cu istoria şi critica literară.

Studiile cele mai substanţiale rămân cele consacrate romanelor lui Gib I. Mihăescu, în care Andriescu practică „o critică de interpre­tare, constructivă, nespectaculoasă, ce se impune prin rigoare şi echilibru, limpezime şi receptivitate” (G. Dimisianu), dove­dind o admiraţie reţinută, ce va conduce la editarea, în cinci volume, a operei complete a acestui autor (1976-1995).

Andriescu este de asemenea coeditor al lucrării Monumenta Linguae Dacoromanorum. Biblia 1688 (volumul Geneza,apărut în 1988, a fost distins cu premiul „Bogdan Petriceicu Hasdeu” al Academiei Române). În studiul introductiv al ediţiei, Andriescu, aducând date biografice noi, reconsideră rolul lui Nicolae Milescu Spătarul în cultura română, socotindu-l cel dintâi traducător al textului integral al Vechiului Testament.

Într-un alt studiu introductiv, la ediţia Dosoftei, Opere (1978), Andriescu reconsideră locul unei alte figuri proeminente a culturii române vechi, aceea a mitropolitului Dosoftei, subliniind valoarea poetică a psalmilor versificaţi de acesta. Cele două texte, aduse la zi, au fost republicate în volumul Studii de filologie şi istorie literară (1997), în care, ca şi altundeva, autorul demonstrează că „cele trei puncte de vedere, filologic, istoric şi critic, nu se exclud în abordarea literaturii vechi, ci se întregesc reciproc”.

Opera

Disocieri,Iaşi, 1973;

Relief contemporan,Iaşi, 1974;

Stil şi limbaj,Iaşi, 1977;

Limba presei româneşti în secolul al XIX-lea,Iaşi, 1979;

Limba română literară în texte fundamentale din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea,Iaşi, 1987;

Studii de filologie şi istorie literară,Iaşi, 1997;

Psalmii în literatura română,în Monumenta Linguae Dacoromanorum. Biblia 1688,pars XI, Liber Psalmorum,Iaşi.





 
 

 

Zbor direct Iași-Londra Heathrow, cu Blue Air, începând din luna mai

Aeroportul Iași și compania Blue Air anunță deschiderea noii rutei directe Iași-Londra, Aeroportul Heathrow, în data de 18 mai 2021. Zborul Iași-Heathow (și retur) va avea trei frecvențe pe săptămână: marți, joi �...
de Laura Romila
 

 
 

177 DE CAZURI NOI DE CORONAVIRUS IN JUD. IASI

Conform datelor oferite de Institutul Naţional de Sănătate Publică, până astăzi, 21 martie 2021, pe teritoriul judeţului Iaşi au fost confirmate 36703 cazuri cu persoane infectate cu Covid-19 (cu 177 de cazuri în plu...
de Laura Romila
 

 
 

AFACERE DE NIŞĂ

Afacerile de success din vestul Europei au intrat şi pe piaţa ieşeană. Doi antreprenori au deschis spălătătorii cu autoservire în care oamenii işi pot curaţ  hainele, păturile şi pilotele.  Ideea a prins repede ia...
de Laura Romila
 

 

 

CASE HOBBIT LA DOBRENI

Afacere de nişă unică în zona Moldovei. O tânără familie din comuna Dobreni, jud. Neamţ  a construit şase căsute hobbit. Locuinţele din lemn şi lut atrag ca un magnet turişti din toată ţara. Vizitatorii spun că...
de Laura Romila
 

 
 

Prima cursă de linie din Iași spre Dublin

Este vorba despre două zboruri pe săptămână (luni și joi) spre capitala Irlandei – Dublin. Noua rută va fi operată începând cu data de 26 aprilie 2021, cu o aeronavă de tip Airbus A-320. Prețurile pentru un segmen...
de Laura Romila
 

 




 
Marmura iasi Promovare online Carucioare copii suplimente nutritive & pro nutrition Granit iasi