Camera de Comerț Americană în România (AmCham România), Camera de Comerț Americană pe lângă Uniunea Europeană (AmCham EU) și Local American Working Group (LAWG), cu sprijinul Serviciului Comercial al Ambasadei SUA, au organizat marți, 9 aprilie, o dezbatere referitoare la perspectivele alinierii sistemului sanitar românesc la standardele europene, la care au participat numeroși specialiști și autorități.
Evenimentul a fost structurat în jurul a trei teme de dezbatere, care vizează câteva dintre cele mai mari dificultăți ale sistemului sanitar românesc: finanțarea sistemului, echitatea accesului tuturor cetățenilor europeni la tratamente și servicii de sănătate, respectiv impactul priorităților europene asupra sistemului medical românesc.
Cu privire la planurile Ministerului Sănătății pentru România, Adrian Pană, Secretar de Stat, deschide discuția: „Avem în vedere pentru anul acesta două obiective majore reprezentate de strategia națională de sănătate și de realizarea unui pachet de servicii de sănătate echitabil. Strategia națională de sănătate dorește să angajeze comunitatea, ceilalți parteneri instituționali, societatea civilă într-un demers în care să se conștientizeze importanța unei finanțări mai bune, echitabile, a sistemului de sănătate. Ne dorim să realizam un pachet de servicii de sănătate adaptat la ce poate oferi statul român, agreat de decident și perfect asumat de către toți care stau la această masă: societatea civilă, organizații de pacienți, industria farmaceutică, asiguratori”, declară Adrian Pană, Secretar de Stat în Ministerul Sănătății.
În debutul părții a doua a evenimentului, Cristian Bușoi, deputat în Parlamentul European, a vorbit despre câteva chestiuni de importanță majoră, precum practica referențierii externe, despre care a menționat că „se poate reflecta în întârzierea punerii pe piața din România a anumitor produse pentru a nu se face referire la acest preț în alte țări”.
Reprezentantul AmCham EU, Stuart Hurst a confirmat că referențierea prețurilor la medicamente în Uniunea Europeană ar trebui să se realizeze între state cu putere economică similară.
Comerțul paralel și actualizarea listei de medicamente compensate au fost alte două subiecte abordate de participanții la dezbatere.
„Într-un studiu recent se estimează că valoarea comerțului paralel cu medicamente în Uniunea Europeană a ajuns la 5 miliarde de euro. Acest lucru poate duce la penurii de medicamente și poate pune în pericol accesul pacienților la tratament”, adaugă Cristian Bușoi.
Legat de actualizarea listei de medicamente, europarlamentarul a mai specificat că „se încalcă directiva 105 din 1989 privind transparența care prevede actualizarea anuală a acestei liste, fapt care a însemnat, de-a lungul acestei perioade de 5 ani, de când nu a mai fost actualizată lista, că pacienții nu au avut acces la inovație”.
Cu privire la raportul cost-eficiență în finanțarea sistemului de sănătate, Cristian Vlădescu, Director General al Școlii Naționale de Sănătate Publică și Management Sanitar, spune: „Atunci când ai buget limitat, trebuie să vezi unde sunt cele mai bune zone din punct de vedere al rezultatelor. Iar în sistemul sanitar, rezultatele se referă la viață: cât de mult și sănătos trăiesc oamenii”.
În ceea ce privește accesul pacienților la tratamente, Cezar Irimia, Președinte FABCR își exprimă îngrijorarea cu privire la actuala criză cu care se confruntă pacienții cu afecțiuni oncologice: „Cancerul, ca și alte boli incurabile, nu mai este demult, la nivel mondial, o problemă de viață privată. Ne îmbolnăvim individual dar trebuie să înțelegem că drama bolnavilor de cancer afectează corpul social în ansamblul său. Am aflat cu stupoare că la nivelul Ministerului Sănătății, consultanții Comisiei de Oncologie au găsit alternative la schemele de tratament europene, iar astfel, în loc să progresăm prin actualizarea listelor, ne întoarcem la improvizații de tratament”.
Dr. Călin Alexandru, directorul Direcției Generale de Asistență Medicală din cadrul Ministerului Sănătății, a vorbit despre perspectivele europene referitoare la sistemul sanitar și a ținut să precizeze că: „Implementarea asistenței medicale transfrontaliere are și elemente pozitive, dar și riscuri. Reprezentanții Uniunii Europene cunosc foarte bine situația țării noastre. Ei știu că la noi, plățile efectuate pentru serviciile medicale nu acoperă costurile totale și că s-a încercat suplinirea acestor forme de finanțare. Astfel, această directivă ridică multe întrebări. De aceea, noi trebuie să găsim o formulă prin care să echilibrăm beneficiile și riscurile, iar investițiile în infrastructura sunt extrem de importante pentru a umple această prăpastie care ne desparte de țările din Uniunea Europeana”.
Pe lista discuțiilor privind politicile europene au fost incluse și studiile clinice. Acestea, la nivel european, au scăzut cu 25% în perioada 2007 – 2011, context în care Comisia Europeană a propus implementarea unei noi directive pentru a stimula cercetarea la nivelul Europei și a recupera decalajele față de alte state.
Cu privire la efectuarea studiilor clinice în România, reprezentanții Agenției Naționale a Medicamentelor spun că România trebuie să reducă birocrația pentru a facilita derularea de studii clinice mai complexe, spre deosebire de situația actuală când predomină cele referitoare la eficacitate și siguranță.
Importanța unui dialog susținut între autorități și mediul privat pentru identificarea celor mai bune soluții a fost subliniată de organizatorii evenimentului, prin intermediul dnei. Violeta Ciurel (AmCham România), dnei. Susan Garro (Ambasada SUA la București), dl. Almin Adzovic (Președinte LAWG).
