Asigurările de viaţă şi non-viaţă vor cunoaşte o creştere modestă în 2014, pe fondul anunţatei relansări economice din Zona Euro, se arată în studiul EY – European insurance outlook 2014, transmis printr-un comunicat de presă. Se estimează că va creşte cererea pentru produsele de pensii, în condiţiile în care veniturile personale şi bunăstarea generală a consumatorilor e în creştere, iar 20% din populaţia Zonei Euro are peste 65 de ani şi un număr tot mai mare de persoane ajung la vârsta pensionării în fiecare an.
Pe de altă parte, conştientizarea expunerii financiare la pagubele produse de dezastrele naturale va atrage după sine o creştere a interesului pentru produsele de asigurări împotriva dezastrelor, mai ales ca urmare a inundaţiilor deosebit de grave şi a furtunilor de iarnă care au lovit Europa în 2013.
Deşi estimările de creştere a primelor reprezintă o veste binevenită, ratele scăzute ale dobânzilor vor rămâne, pe mai departe, o provocare deosebită pentru companiile de asigurări de viaţă din Zona Euro, în condiţiile în care acestea fac deja eforturi să menţină un echilibru între garanţiile pentru investiţii şi randamentul activelor lor curente. Această problemă este deosebit de acută în cazul Germaniei, unde proporţia vânzărilor de asigurări cu garanţii este mai mare decât în multe alte pieţe europene.
Menţinerea ratei scăzute a dobânzii reprezintă o ameninţare majoră pentru modelele de business ale companiilor de asigurări de viaţă din Europa, atrăgând după sine o reducere a veniturilor din investiţii şi a marjelor de profit ale produselor. Pentru a putea supravieţui în acest context, companiile de asigurări de viaţă vor fi nevoite să-şi restructureze portofoliile de produse.
Presiunea extraordinară exercitată asupra bilanţului de obligaţiile aferente produselor garantate îi va determina pe asigurători să se concentreze tot mai mult pe produsele prin care o mai mare parte din riscuri se transferă către asiguraţi. Un studiu recent al pieţei asigurărilor de viaţă din Europa, realizat de Linklaters, evidenţiază faptul că 62% dintre asigurători şi-au redefinit produsele, astfel încât să reducă din beneficiile asiguraţilor. În cazul în care actualele condiţii de rată a dobânzii vor persista, tot mai mulţi asigurători vor urma acest exemplu. Astfel, 56% din respondenţii din rândul asigurătorilor au afirmat că vor fi nevoiţi să-şi revizuiască radical modelele de afaceri. În plus, aproape jumătate dintre respondenţi şi-au exprimat îngrijorarea că Europa ar putea înceta să mai fie o piaţă viabilă pentru asigurările de viaţă.
Două segmente de clienţi în vizor: populaţia care înaintează în vârstă şi persoanele fizice şi juridice pentru asigurările non-viaţă
Pentru 2014, este estimată o creştere cu 4% a numărului de persoane în vârstă de 65 de ani sau peste în Uniunea Europeană, într-o perioadă în care măsurile de austeritate continuă să contracteze suportul social. Scăderea nivelului de suport social determină o creştere a nevoii de asigurare a unui venit în urma retragerii din activitate, de produse de asigurare medicală şi de îngrijire pe termen lung, cât şi de servicii de consiliere. Aceste oportunităţi variază în funcţie de condiţiile demografice şi de reglementare locale, ceea ce impune asigurătorilor nevoia de a efectua evaluări ale zonelor care oferă cea mai mare oportunitate de creştere.
Pe măsură ce bunăstarea generală a consumatorilor se îmbunătăţeşte, se observă şi o creştere a cererii pentru maşini şi alte bunuri. Vânzările auto din Germania s-au stabilizat şi, potrivit Federaţiei Germane de Automobile, se prevede o creştere pentru anul 2014. Spania, Portugalia şi Grecia au înregistrat o creştere de două cifre a înmatriculărilor de vehicule noi, ceea ce a dus la o creştere a vânzărilor de asigurări auto sau de alte asigurări non-viaţă.
Piaţa asigurărilor din România
„Dacă, în ceea ce priveşte produsele şi perspectivele de afaceri, piaţa asigurărilor din România prezintă, cel puţin pentru moment, diferenţe majore faţă de cea europeană, totuşi, în ceea ce priveşte cadrul de reglementare, companiile de asigurare româneşti, fie că fac parte dintr-un grup internaţional sau nu, trebuie să ţină pasul cu evoluţiile legislative europene, şi nu numai, şi să înceapă să se pregătească pentru implementarea unor reguli tot mai stricte şi complexe”, declară Alina Dimitriu, Director Assurance, EY România.
Termenul pentru implementarea Solvency II, de exemplu, se apropie şi aduce noi cerinţe de calculare a capitalului, de raportare şi, implicit, necesitatea unui proces de optimizare a capitalului bazat pe un cadru îmbunătăţit de administrare a riscului.
Nu în ultimul rând, companiile care pregătesc situaţii financiare în conformitate cu Standardele Internaţionale de raportare financiară (“IFRS”), trebuie să se aştepte ca IFRS 4, Faza II – “Contracte de asigurare” să fie emis de către IASB, cel mai probabil la începutul lui 2015 şi, împreună cu IFRS 9 – “Instrumente financiare” – să aibă un impact semnificativ asupra cadrului de raportare financiară.
”Toate acestea implică resurse suplimentare importante, devenind esenţială analizarea din timp a existenţei unor sinergii între raportările pentru scopul Solvency II şi cele de raportare financiară, pentru a obţine economii de scală”, conchide Alina Dimitriu, Director Assurance, EY România.
