Reprezentanții Comisiei de la Veneția, veniți la București, au făcut o serie de observații privind proiectul parlamentar de revizuire a Constituției, recomandând, printre altele, eliminarea prevederii potrivit căreia toate persoanele chemate au obligația să se prezinte la audieri în fața comisiilor parlamentare de anchetă, au declarat, pentru cursdeguvernare.ro, surse participante la discuțiile oficialilor europeni cu membrii Comisiei parlamentare pentru revizuire.
Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei, cunoscută și sub denumirea de Comisia de la Veneția, și-a trimis joi și vineri reprezentanții la București, pentru a sta de vorbă cu partidele parlamentare, cu Comisia parlamentară de revizuire a Constituției și cu alte părți implicate în revizuirea Legii fundamentale.
Principalele observații ale Comisiei de la Veneția:
- Potrivit unor surse parlamentare din tabăra Puterii, reprezentanții Comisiei de la Veneția au recomandat eliminarea articolului din proiectul de revizuire a Constituției potrivit căruia la comisiile parlamentare de anchetă au obligația să se prezinte toți cetățenii chemați, cu respectarea separației puterilor în stat. ”Chiar dacă am pus noi acea condiție – cu separarea puterilor în stat – recomandarea a fost să se elimine acest articol”, a declarat un parlamentar de la Putere.
- Demiterea unui ministru în cazul adoptării unei moțiuni simple în parlament a fost un alt subiect de interes pentru experții europeni. Parlamentarii români au precizat că în viitoarea Constituție se va prevedea ca un ministru să fie demis după ce plenul reunit al celor două Camere ale Legislativului va adopta o moțiune simplă împotriva sa. ”Am dat exemplul fostului ministru al Justiției, Monica Macovei, împotriva căreia, în anul 2005, o Cameră a Parlamentului a adoptat o moțiune simplă, iar aceasta nu a demisionat. Noi insistăm că este normal ca în acest caz ministrul să plece”, au precizat sursele.
- Comisia de la Veneția a mai recomandat Parlamentului să renunțe la articolul în care se specifica exact că Guvernul şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sunt reprezentannții puterii executive, Palamentul al puterii legislative și Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe, reprezentantele puterii judecătorești. Prin acest articol din proiectul de revizuire a Constituției, președintelui republicii îi era negată calitatea de ramură a puterii executive, alături de Guvern. ”Recomandarea Comisiei de la Veneţia este să renunţăm la articolul care descrie cine este exact puterea legislativă, cine este exact puterea executivă şi cine puterea judecătorească pentru că, în opinia domniilor lor, este suficientă forma actuală a Constituţiei”, a declarat președintele comisiei parlamentare de revizuire, Crin Antonescu.
- Experții europeni au mai recomandat și eliminarea calității parlamentului de unic ”for de decizie al națiunii”. ”O observaţie a invitaţilor noştri a fost aceea că termenul <<decizie>> ar putea să nască interpretări prea largi, pentru că sunt tot felul de decizii, iar unele decizii nu sunt luate de Parlament, ceea ce e corect. În sensul acesta, deşi evident nu asta era intenţia celui care a propus acest amendament, cred că vom renunţa la termenul de <<decizie>>, ca să nu se poată naşte confuzii”, a mai explicat Crin Antonescu.
- În ansamblu, reprezentanții Comisiei de la Veneția nu se opun sporirii prerogativelor Parlamentului în detrimentul puterii președintelui republicii. ”Este adevărat că preşedintele va avea mai puţin prerogative, dar îşi menţine în acelaşi timp nişte prerogative importante în ceea ce priveşte politica externă şi securitatea. În principiu, este o decizie a ţării dumneavoastră, cum vrea să distribuie puterile, dar trebuie să ţinem cont de faptul că majoritatea ţărilor europene sunt democraţii parlamentare, deci nu avem nicio obiecţie de principiu dacă vreţi să întăriţi acest aspect al parlamentarismului”, a declarat secretarul Comisiei de la Veneţia, Thomas Markert.
- Reprezentanţii Comisiei de la Veneţia au ridicat, în discuţiile cu membrii Comisiei de revizuire a Constituţiei, problema procesului de legiferare în care Guvernul a dovedit o poziţie dominantă raportată la cea a Parlamentului, au declarat pentru Mediafax surse oficiale.
- Experții străini şi-au exprimat surprinderea și faţă de lipsa de reacţie din partea societăţii civile şi a mass-media în această privinţă, precizând că în textul constituţional trebuie operate clarificări pentru ca Parlamentul să-şi menţină poziţia ca principal for de legiferare, au mai precizat sursele citate de Mediafax.
- Oficialii europeni au respins și ideea adoptării unor măsuri pentru stoparea traseismului politic, considerând că măsurile împotriva parlamentarilor care pleacă de la un partid la altul intră în contradicţie cu principiul interzicerii mandatului imperativ precum și cu independența în manifestarea politică a aleşilor, au mai precizat sursele, pentru Mediafax.
Secretarul Comisiei de la Veneția: Curtea Constituțională să decidă dacă proiectul de revizuire trebuie să respecte referendumul de reducere a numărului de parlamentari
Curtea Constituțională a României este aceea care trebuie să decidă dacă proiectul de revizuire a Constituției trebuie să respecte imperativ sau dacă poate să ignore opțiunea populară de reducere a numărului de parlamentari la 300 și trecerea la Legislativul unicameral, exprimată prin referendumul din anul 2009, a declarat vineri secretarul Comisiei de la Veneția, Thomas Markert.
”Cred că nu noi, ci Curtea Constituţională a României trebuie să hotărască dacă acest lucru este obligatoriu sau nu”, a spus Markert.
De asemenea, în urma discuției cu membrii Comisiei parlamentare de revizuire a Constituției, Markert a înțeles că referendumul privind adoptarea noii Legi funadamentale va fi organizat peste un an.
„Suntem bucuroşi că am aflat că este puţin probabil ca această reformă să fie adoptată anul acesta şi că va fi mai mult timp pentru discuţii. Comisia de la Veneţia va continua să colaboreze cu Comisia constituţională din România şi sperăm să mai facem o vizită aici, înainte ca această Constituţie să fie adoptată definitiv de Parlamentul dumneavoastră”, a declarat Markert.
Curtea Constituțională a decis că scăderea pragului de validare a referendumului de la 50% la 30% se va putea aplica nu mai devreme de un an de la adoptarea acestei modificări.
Sursa: www.cursdeguvernare.ro, un articol de Claudiu Zamfir
