Populaţia României a cunoscut, în ultimele decenii, modificări semnificative şi totodată îngrijorătoare, cu tendinţe negative pe termen lung. Cu o alocatie de 9 euro pe luna, cât un bilet de metrou într-o țară civilizată din UE, copiii României sunt „africanii Europei”. Aproape un sfert dintre ei duc lipsa unei alimentații sănătoase, iar jumătate se află în risc major de sărăcie. Cele mai mici câștiguri salariale brute anuale medii au fost înregistrate în România urmată de Bulgaria, conform Eurostat.
România are una dintre cele mai mari rate de abandon școlar din UE, valoarea acesteia ajungând în 2011 la 17,5%, în timp ce media UE a fost mai mai mică cu patru procente, conform Eurostat.
Senatorii au respins recent cresterea alocației pentru copii cu mai puțin de 2 euro, de la 42 la 50 de lei lunar, pentru copiii cu vârste între 2 şi 18 ani, dar şi pentru tinerii care ar fi împlinit vârsta de 18 ani şi care urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional, pe motiv că bugetul nu suportă un efort suplimentar de 75 milioane de euro, astfel cei aproximativ 140.000 de elevi care au început școala în județul Iași, vor primi alocația de 42 de lei.
Alocatia pentru copii rămâne astfel la nivelul din anul 2008, cu toate că în ultimii cinci ani, prețurile la alimente au urcat cu 20%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), iar veniturile în termeni reali ale părinților au scăzut.
Alocații care cresc în funcție de vârstă
În timp ce statul român plătește suma de 9,4 euro pe lună ca alocație pentru copii, celelalte state din UE îsi susțin în mod serios natalitatea.
În Marea Britanie sunt mai multe tipuri de indemnizatii acordate copiilor. Există o alocație standard (Child Benefit), care reprezintă aproximativ 100 euro pentru primul copil și câte 65 euro pentru ceilalți copii. La acești bani se adaugă așa-numitul Child Tax Credit, alcătuit dintr-o sumă fixă echivalentă a 646 euro pe an (54 euro lunar), plus o sumă variabilă, dependentă de anumite condiții și venituri, dar care poate ajunge la 3.226 euro pe an (268 euro lunar). Mai există și un fond special în care statul britanic depune bani pentru un copil pâna la vârsta de 18 ani, fără posibilitatea de a fi scoși mai devreme. Suma poate ajunge la echivalentul a 4.400 euro pe an (366 euro lunar).
În Irlanda, alocația pentru fiecare copil este de 130 euro (în cazul primilor trei născuți) și de 140 euro de la al patrulea copil în sus. Ca și britanicii, irlandezii mai acordă șsi alte subvenții si ajutoare copiilor care pot dubla sau chiar tripla această sumă.
În Olanda, alocația standard pentru copii crește odată cu vârsta copilului si se acordă trimestrial. Până la vârsta de 5 ani, fiecare copil primește 191 euro la trei luni (63 euro pe lună), dacă are între 6 si 11 ani, primește 232 euro pe trimestru (77 euro), iar după 11 ani până la 17 ani, statul olandez îi aloca 273 euro (91 euro lunar). Copiii olandezi se pot încadra si la o indemnizatie suplimentară, Child Budget, suma acordată lunar de Guvern, cu un cuantum variabil în funcție de anumite condiții.
Germania plătește câte 164 euro pentru primul copil și mărește susținerea până la 170 euro pentru al treilea.
În Suedia alocațiile de stat pornesc de la 116 euro pe lună pentru primul copil și ajung la 261 euro, în cazul celui de-al patrulea copil.
În Finlanda, alocația pentru primul copil este de 104 euro pe lună, pentru al doilea copil de 115 euro și ajunge la suma de 189 euro pentru al cincilea copil. În Franța, alocația de stat pentru copii cu vârste de la doi ani până la 16 ani ajung până la 285 de euro. În Cehia, părintele cu un singur copil primește o alocație de 20 de euro, până la vârsta de șase ani, iar până la vârsta 15 ani, va primi 24 de euro și până la vârsta de 26 de ani, dacă este la școală va primi o alocație de 28 de euro.
Potrivit celei mai recente statistici Eurostat, copiii României (între 1 si 15 ani) sunt „africanii Europei” în privința alimentației. Astfel, 23,8% dintre copii români duc lipsă de fructe și legume, iar alimentația a 29% dintre ei are deficit de proteine.
În cazul celorlalte state din UE, procentajele variază între 0,5 si 2%, cu câteva excepții, precum Lituania – între 10 și 15% și Ungaria – între 12 și 17%.
Situația este similară când vine vorba despre lipsurile de îmbrăcăminte și încălțăminte ale copiilor. Lipsa hainelor este o problemă pentru 25,2% dintre copiii români, în timp ce 18,7% nu au încălțăminte adecvată.
Riscul de sărăcie afectează aproape jumătate dintre copiii români (49%), potrivit unei alte analize Eurostat. Doar în Bulgaria, situația este mai gravă (52%), în timp ce în Suedia procentajul este de 15%, în Finlanda – 16%, în Olanda – 18%.
Autor: Anca TRANDAFIR, reporter Info APOLLONIA
