50 de artişti populari din rândul meşteşugarilor, sculptori în lemn şi pictori, producători din zonă de lactate, produse apicole, vini-viticole, gastronomice şi ţesători de costume populare îşi vor prezenta lucrările, în cadrul manifestărilor ce se anunţă pentru duminică, lângă Târgu Bujor, la „Sărbătoarea bujorului”. Potrivit organizatorilor, pe scenă vor evolua ansambluri artistice, grupuri folclorice, interpreţi de muzică populară din tot judeţul Galaţi şi mulţi alţi invitaţi de marcă.
Primarul oraşului implicat în realizarea proiectului cultural, Laurenţiu Gîdei, spune că la această serbare participă an de an artiştii Ansamblului folcloric „Doina Covurluiului”, din cadrul Centrului Cultural „Dunărea de Jos” Galaţi, dar şi cei de la Teatrul Muzical „Nae Leonard”, precum şi formaţii artistice ale caselor de cultură din oraşele Tecuci, Bereşti şi ale căminelor culturale din comunele Băleni, Băneasa,
Cavadineşti, Cuza-Vodă, Frumuşiţa, Oancea, Rădeşti, Rogojeni şi Tuluceşti.
Folclorul popular spune că totul a plecat de la o legendă locală, care povesteşte că în 1574, armata lui Ioan Vodă cel Viteaz, domnitor al Moldovei, a fost învinsă de turci, iar din sângele moldovenilor căzuţi în lupta de la Roşcani ar fi răsărit, pe dealurile din împrejur, lanuri întregi de bujori sălbatici. În urmă cu mai bine de 30 de ani, locuitorii zonei, sprijiniţi de autorităţile locale, au iniţiat o ieşire la iarbă verde „cu cântec şi dans”. În timp, manifestarea s-a transformat într-o mare serbare populară care să marcheze înfloritul bujorului în luna mai.
Oficialităţile au transformat, de altfel, pădurea Băneasa, din partea de răsărit a oraşului, în zonă de interes turistic unde bujorul sălbatic este ocrotit. An de an, evenimentul, care stă la baza unui amplu proiect cultural, realizat de către primăria oraşului Târgu Bujor cu sprijinul Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT – prin reprezentanţa teritorială de promovare), şi-a propus promovarea potenţialului turistic românesc, promovarea zonei, promovarea folclorului zonal, a produselor tradiţionale existente, a vinurilor ecologice produse pe Dealurile Covurluiului, a mediatizării localităţilor în care s-au născut mari personalităţi istorice şi culturale, a reînvierii satului autentic românesc, prin îmbunătăţirea imaginii localităţii şi asocierea acestuia la brandul naţional prin promovarea atracţiilor turistice ale zonei, a producătorilor de produse tradiţionale (carne, fructe, lactate, produse apicole, vinuri etc.), precum şi promovarea, dar şi păstrarea cântecului, dansului şi portului popular din judeţul Galaţi.
Autor: Pompiliu COMȘA, Reporter European 2012
