Stiinta

mai 2, 2014
 

„Seiful Apocalipsei”: Cum se păstrează plantele care ar putea salva omenirea în cazul unui cataclism

Mai multe articole de »
Postat de:
Etichete:

Un grup de cercetători a înfiinţat o bancă de seminţe pe insula Spitsbergen, arhipelagul Svalbard, menită să conserve în condiţii de siguranţă biodiversitatea agricolă şi să salveze speciile de plante aflate pe cale de dispariţie.

Svalbard Global Seed Vault, Banca Mondială de Seminţe Svalbard, poate trece drept un decor dintr-un film futurist al lui Stanley Kubrick, relatează BBC. Clădirea, care pare că ţâşneşte dintr-un versant de pe insula Spitsbergen, Norvegia, şi care străluceşte într-o nuanţă de albastru în timpul lungilor nopţi polare, are un rol mult mai important, însă.

Numită şi „Seiful Apocalipsei”, construcţia a fost amenajată pentru a păstra biodiversitatea agricolă şi pentru a salva speciile de plante aflate pe cale de dispariţie, fie din cauze naturale, fie ca urmare a unei catastrofe. Teoretic, varietăţile de seminţe stocate în nordul Norvegiei ar putea să repună pe picioare agricultura chiar şi după un cataclism care ar distruge toate culturile din lume.

Insula Spitsbergen, din arhipelagul Svalbard, a fost aleasă datorită condiţiilor ideale pentru păstrarea seminţelor pe termen lung. Insula nu prezintă activitate tectonică, este acoperită de permafrost şi se află la 130 de metri deasupra nivelului mării, fiind ferită de inundaţii chiar şi în situaţia în care calota glaciară s-ar topi. Chiar şi în situaţia în care instalaţiile electrice, care menţin temperatura constantă la -18 grade Celsius, ar ceda, izolaţia naturală şi artificială a construcţiei ar face să treacă mai multe săptămâni până când temperatura ar ajunge la nivelul de la suprafaţă, de -3 grade Celsius. Banca de seminţe se află la 120 de metri în interiorului unui munte de pe insula Spitsbergen, situată la 78 de grade latitudine nordică, la doar 1.300 de kilometri de Polul Nord.

Svalbard Global Seed Vault păstrează mai mult de 700.000 de mostre distincte de seminţe. ” Ar fi greu să relatezi istoria omenirii fără să faci referire la ce se află în această cameră„, spune Cary Fowler, unul dintre iniţiatorii proiectului. Totuşi, multe dintre speciile pe care omenirea s-a bazat de-a lungul timpului au dispărut complet. 86% dintre varietăţile de mere crescute în Statele Unite nu mai există în prezent, spre exemplu. La fel ca şi conopida Old Cornish, perele Ansault care aveau „o savoare delicioasă de unt” şi în jur de 90% dintre varietăţile de fasole, mazăre, alune, cartofi sau orez care erau cultivate la începutul secolului trecut. Ce a cauzat însă acest lucru?

De-a lungul timpului, fermierii au combinat şi au introdus noi varietăţi şi specii de plante şi animale deopotrivă. Aşa cum specia canină, spre exemplu, are diferite rase, fiecare specie de plante are numeroase soiuri şi varietăţi. Puţini dintre noi ştiu că grâul folosit pentru a face pâine astăzi este diferit de cel care se folosea acum douăzeci de ani, la aceeaşi reţetă.

Producţia în masă a dus la omogenizarea speciilor utilizate des în agricultură. În Statele Unite, spre exemplu, zecile de rase de bovine care erau crescute odată au fost înlocuite de rasa Holstein. În prezent, aceasta reprezintă în jur de 90% din totalul vacilor de lapte din SUA şi 94% dintre bovinele din Ţările de Jos.Rasele şi varietăţile mai puţin valoroase din punct de vedere comercial, fie din cauza producţiei prea mici sau prea lente, din cauza aspectului sau a faptului că nu rezistă bine la transport, sunt marginalizate şi eliminate din producţie. Spre exemplu, unele varietăţi de castan american, produse de bază odinioară, sunt prea rare pentru a mai fi comercializate pe scară largă, iar unele rase de animale, ca vitele Kerry sau caprele Arapawa, numără mai puţin de două sute de exemplare în prezent.

Totuşi, de ce ne-ar interesa dispariţia anumitor varietăţi, atât timp cât acestea sunt înlocuite cu soiuri mai bune, mai productive şi mai rezistente la boli? „Diversitatea„, spune McCarthy, „este cea mai simplă şi mai ieftină metodă de a susţine agricultura„. Dacă depindem de un singur soi de plante sau o singură rasă de animale, suntem expuşi la vulnerabilităţi. „Diversitatea este poliţa noastră de asigurare„, spune McCarthy, iar gândul că Fowler şi echipa sa păstrează sute de mii de mostre de seminţe în nordul îngheţat, care ar rezista şi în cazul unei catastrofe nucleare, nu poate decât să ne liniştească.

Sursa: mediafax.ro





 
 

 

Zbor direct Iași-Londra Heathrow, cu Blue Air, începând din luna mai

Aeroportul Iași și compania Blue Air anunță deschiderea noii rutei directe Iași-Londra, Aeroportul Heathrow, în data de 18 mai 2021. Zborul Iași-Heathow (și retur) va avea trei frecvențe pe săptămână: marți, joi ...
de Laura Romila
 

 
 

177 DE CAZURI NOI DE CORONAVIRUS IN JUD. IASI

Conform datelor oferite de Institutul Naţional de Sănătate Publică, până astăzi, 21 martie 2021, pe teritoriul judeţului Iaşi au fost confirmate 36703 cazuri cu persoane infectate cu Covid-19 (cu 177 de cazuri în plu...
de Laura Romila
 

 
 

AFACERE DE NIŞĂ

Afacerile de success din vestul Europei au intrat şi pe piaţa ieşeană. Doi antreprenori au deschis spălătătorii cu autoservire în care oamenii işi pot curaţ  hainele, păturile şi pilotele.  Ideea a prins repede ia...
de Laura Romila
 

 

 

CASE HOBBIT LA DOBRENI

Afacere de nişă unică în zona Moldovei. O tânără familie din comuna Dobreni, jud. Neamţ  a construit şase căsute hobbit. Locuinţele din lemn şi lut atrag ca un magnet turişti din toată ţara. Vizitatorii spun că...
de Laura Romila
 

 
 

Prima cursă de linie din Iași spre Dublin

Este vorba despre două zboruri pe săptămână (luni și joi) spre capitala Irlandei – Dublin. Noua rută va fi operată începând cu data de 26 aprilie 2021, cu o aeronavă de tip Airbus A-320. Prețurile pentru un segmen...
de Laura Romila
 

 




 
Marmura iasi Promovare online Carucioare copii suplimente nutritive & pro nutrition Granit iasi