Când vă gândiți la problemele de sănătate de care suferiți sau de care puteți suferi este recomandat să luați în considerare, cu luciditate și înainte de toate, factorii de risc – prevenirea este mult mai eficientă decât tratarea. Trebuie, de asemenea, să vă amintiți adesea de factorii de risc din categoria afecțiunilor de inimă care se împart în două mari grupe: modificabili și nemodificabili.
Cei pe care din nefericire nu îi puteți influența întrucât nu stă în puterea dumneavoastră să faceți asta, sunt cei care își fac apariția în mod natural și involuntar: vârsta, sexul și predispoziția genetică. Grupa factorilor de risc modificabili sunt definiți de modul de viață care, la rândul său, este definit de cine sunteți – ce mâncați, ce beți, ce oferiți propriului fizic și cum vă echilibrați psihicul.
Fumul de tutun conține nicotină (alcaloid recunoscut ca toxic pentru aparatul cardiovascular) și alte multe substanțe care dăunează organismului (cele mai periculoase sunt gudroanele cancerigene și oxidul de carbon). Cu un efect care poate perturba oxigenarea țesuturilor, nicotina și oxidul de carbon sporesc riscul bolilor coronariene (angor, infarct miocardic), aterosclerozei aortei (anevrism) și artritei membrelor inferioare. Atunci când scleroza vasculară provocată de tabagism afectează creierul, intervine predispoziția unor accidente vasculare cerebrale. Singura soluție corectă și cu efecte vizibile este cea a renunțării complete, nu a reducerii numărului de țigări, nu o renunțare pe o perioadă limitată de timp; dacă renunțați cinci ani și ați fumat o țigară în tot acest timp este ca și cum ați fost fumător.
Afirmând faptul că sedentarismul este foarte dăunător, Societatea Europeană de Cardiologie a declarat că noțiunea de sedentar înseamnă mai mult decât ceea ce consideră marea majoritate a populației – persoanele care nu desfășoară activitate în aer liber în cel puțin jumătate de oră zilnic (chiar și la vârsta de 70 de ani) pot fi numite sedentare.
Nutriția corectă constituie o sursă de viață, un sprijin important pentru inimă, dictonul „ești ceea ce mănânci” ilustrând un adevăr medical. O alimentație corectă trebuie să conțină cu orice preț multe fibre (ex. fulgi de ovăz, mere cu coajă sau pere) și orz brun considerat o minune culinară. În plus, este recomandat să vă feriți de zaharurile rafinate – zahărul alb (invenția omului modern), denumit de către nutriționiști „dulce otravă”. Trebuie să evitați consumul a orice este alb, zahăr, făină ș.a.m.d: asimilarea zaharurilor modificate este un proces insuficient în urma căruia se formează acid piuveric și alte substanțe anormale ce se acumulează la creier și în sistemul nervos. În timp ce renunțați la zahărul rafinat, trebuie, de asemenea, să renunțați la sare – de câte ori adăugați sare în mâncare amintiți-vă că reprezintă numai circa 25 de procente din sarea existentă deja în produsele alimentare. Uleiurile naturale, uleiul de măsline, de rapiță, cel din peștele oceanic sunt, la rândul lor, necesități vitale.
Sursa: www.csid.ro
Autor: Marius-Constantin POPA, Redactor Info APOLLONIA
