Se spune că romancierul francez Honoré de Balzac consuma echivalentul a 50 de cești de cafea în fiecare zi. Totuși, el nu era un băutor de cafea. Pe de altă parte, fărâma boabele de cafea și ingera pudra pe stomacul gol. După ani de consum de cafeină, el a ajuns la concluzia că deși cafeina are numeroase avantaje, se pare că drogul diminuează mai curând creativitatea în loc să o stimuleze.
Când consumăm o băutură care conține cafeină, aceasta din urmă trece de bariera hematoencefalică (un fel de interfață între creier și sistemul circulator al organismului, proiectată în vederea protejării sistemului central nervos de substanțe chimice de la nivelul sângelui care l-ar putea afecta) și începe să blocheze activitatea unei substanțe denumite adenozină.
De regulă, o funcție centrală a acestei substanțe este aceea de inhibare prin eliberarea anumitor substanțe chimice în creier, diminuând nivelul de energie și promovând somnul. Când activitatea substanței este blocată, avem mai puține șanse de a adormi pe birou sau de a ne pierde concentrarea. Potrivit unei analize recente create pe baza a sute de studii, cafeina aduce numeroase beneficii cum ar fi: stimularea energiei, diminuarea senzației de oboseală, îmbunătățirea performanțelor fizice, a celor cognitive și a celor motorii, a memoriei pe termen scurt și a capacității de a rezolva probleme. Cu toate acestea, aceste beneficii cer plătirea unui preț.
Deși știința abia acum începe să înțeleagă complexitatea de la baza diferitelor forme de creativitate, se știe deja că majoritatea lucrurilor asociate creativității sunt strâns legate de capacitatea de a asocia idei, entități și concepte într-o nouă manieră. Această abilitate depinde parțial de singurul lucru pe care cafeina încearcă să îl prevină: mintea rătăcitoare. Ideile creative vin de multe ori atunci când ne-am oprit să le mai căutăm sau atunci când mintea se concentrează asupra altei probleme.
Cu alte cuvinte, atunci când luăm o pauză de la concentrarea intensă ne putem spori capacitatea de a procesa asociativ inconștient. La rândul ei, această capacitate ne permite să percepem conexiuni pe care altfel le-am rata. În plus, atunci când îi permitem minții să rătăcească lăsăm loc unei comunicări îmbunătățite între rețelele creierului care funcționează în mod standard (părțile de la nivelul creierului care sunt mai active atunci când ne odihnim) și ariile executive (folosite în funcțiile de înaltă raționalizare și luare a deciziilor). Cele două regiuni sunt activate chiar înaintea rezolvării unei probleme. Cu toate acestea, cafeina previne pierderea concentrării, intensificându-ne atenție într-un mod extrem de vigilent.
Mai mult, cafeina inhibă, de asemenea, un alt proces mintal necesar gândirii creative: somnul. Se pare că lipsa somnului diminuează inteligența emoțională, gândirea constructivă și capacitatea de a face față stresului. În cadrul unei alte cercetări, consumul a 200 de miligrame de cafeină a crescut în mod considerabil durata de timp necesară oamenilor pentru a adormi (o ceașcă de cafea de 240 de mililitri conține între 95 și 200 de miligrame de cafeină). Mai mult, cafeina a afectat calitatea somnului. Alte cercetări au asociat cafeina cu diminuarea calității și eficienței somnului, dar și tulburări de somn cum ar fi trezitul de multe ori în timpul nopții sau senzația de oboseală experimentată dimineața.
Sursa: www.descopera.ro
Autor: Marius-Constantin POPA, Redactor Info APOLLONIA
