Scriitorul și antreprenorul Rolf Dobelli, autorul romanului „The Art of Thinking Clearly”, scrie într-un articol apărut în cotidianul britanic „The Guardian” faptul că știrile pot avea un efect dăunător asupra sănătății oamenilor. Acesta susține că atunci când oamenii urmăresc știrile, ei pot deveni agresivi și își pierd abilitatea de a gândi. Știrile acționează asupra minții precum zahărul afectează organismul. Știrile sunt ușor de digerat. Mijloacele de comunicare în masă îi hrănește pe indivizi cu bucăți mici de materiale lipsite de importanță, care nu solicită o gândire profundă. Cu toate acestea, ca urmare a cantităților reduse de informații, multe persoane nu ajung la saturație. Spre deosebire de cărți și articole lungi, care necesită gândire, indivizii au capacitatea de a înghiți cantități nelimitate de frânturi de știri, un fel de bomboane pentru minte. Așa cum în urmă cu două decenii, oamenii începuseră să realizeze nivelul de nocivitate din unele alimente, în prezent, aceștia conștientizează că și știrile pot avea un asemenea efect. Motivele – cinci la număr – pentru care oamenii trebuie să învețe să filtreze mai bine informațiile și să aleagă cu atenție sursele de știri sunt următoarele:
- Știrile prezintă toxicitate pentru organism – Acestea declanșează în permanență sistemul limbic. Poveștile care stârnesc panică provoacă eliberarea unor cascade de cortizol, acest lucru dereglând sistemul imunitar și inhibând eliberarea hormonului de creștere (organismul persoanei care se confruntă cu asemenea știri se află într-o stare de stres cronic). Nivelul ridicat de cortizol afectează digestia, creșterea – celulelor, a părului, a oaselor), promovând nervozitatea și infecțiile. Celelalte efecte secundare includ frică, agresivitate și desensibilizare.
- Știrile fac ca rata greșelilor cognitive să înregistreze o creștere – Cu alte cuvinte, știrile hrănesc confirmarea prejudecăților. Știrile exacerbează această tendință, iar indivizii devin predispuși la excesul de încredere, încep să ia hotărâri riscante și să judece greșit oportunitățile.
- Știrile inhibă procesul cognitiv – Gândirea solicită concentrare, iar aceasta la rândul ei necesită timp neîntrerupt. Știrile sunt create astfel încât să întrerupă procesul cognitiv. Acestea se aseamănă unor viruși care fură atenția pentru propriul interes. În acest fel, știrile îi determină pe oameni să gândească superficial. În plus, știrile au capacitatea de a afecta grav memoria. Există două tipuri de memorie: cea de lungă durată și memoria de lucru, limitată la o anumită cantitate de informații. Atunci când indivizii doresc să înțeleagă o informație, aceasta trebuie să treacă de memoria de lucru, către cea pe termen lung. Dacă pasajul dintre cele două tiprui de memorie este întrerupt, nimic nu trece de el. O cercetare realizată în urmă cu doi ani de doi canadieni a demonstrat că înțelegerea scade pe măsură ce numerele de link-uri dintr-un document cresc întrucât de fiecare dată când apare un link nou, creierul trebuie să aleagă dacă să apese sau nu pe acel link, o acțiune care distrage atenția.
- Știrile acționează precum un drog – Pe măsură ce poveștile se dezvoltă, oamenii doresc să afle care le este finalul. Cu sute de povești arbitrare în minte, intensitatea dorinței de a afla cum se termină povestea crește și este dificil de ignorat. Înainte, cercetătorii erau de părere că toate conexiunile din jurul celor 100 de miliarde de neuroni de la nivelul creierului se fixează până oamenii ajung la maturitate. În prezent, se cunoaște faptul că aceste lucru este fals întrucât conexiunile vechi sunt substituite periodic de unele noi. Cu cât oamenii „consumă” mai multe știri, cu atât exersează mai mult circuitele neuronale dezvoltate pentru îndeplinirea unor sarcini în același timp și le neglijează pe cele utilizate pentru concentrare și citit profund.
- Știrile îi determină pe oameni să devină pasivi – Majoritatea știrilor vorbesc despre lucruri pe care omul obișnuit nu le poate schimba. Repetarea zilnică a acestor știri despre evenimente care nu pot fi schimbate, îi determină pe oameni să devină pasivi.
