Noile pachete de servicii medicale, unul pentru neasiguraţi şi unul pentru asiguraţi, intră în vigoare anul acesta, alături de o listă actualizată de medicamente compensate, precum şi de noi reglementări în domeniul sanitar, privind malpraxisul, rezidenţiatul şi salarizarea medicilor.
Anul 2014 este pentru sistemul sanitar unul al schimbării, în care românii trebuie să înveţe să mergă la medic măcar odatã la trei ani până la 39 de ani, chiar dacă nu au probleme de sănătate, dar şi cum trebuie să consulte doctorul cand sunt bolnavi.
Asta pentru că, în 2014, vor intra în vigoare noile pachete de servicii medicale, unul pentru asiguraţi şi altul pentru neasiguraţi. Tot din 2014, după şase ani, vor fi introduse tratamente noi pentru cancer, inimă, diabet, boli reumatismale şi chiar pentru maladiile rare.
Asistenţă la urgenţe pentru neasiguraţi, o consultaţie preventivă la trei ani pentru asiguraţi
Ministerul Sănătăţii a elaborat proiectele pentru cele două pachete de servicii medicale, ce vor fi lansate probabil în luna martie. Pentru cetăţenii neasiguraţi, noul pachet minimal include asistenţă medicală de urgenţă, planning familial, monitorizare gravide şi lehuze, precum şi consultaţii pentru cazuri acute. La capitolul servicii în asistenţa medicală ambulatorie, pachetul minimal include: servicii medicale pentru cazurile medicale acute, supraveghere şi depistare de boli cu potenţial endemo-epidemic şi consultaţii de monitorizare a evoluţiei sarcinii la risc şi lehuziei.
„Consultaţia medicală pentru cazurile acute se acordă în limita competenţei şi a dotării tehnice a cabinetului medical în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea medicul specialist. În cazul urgenţelor medicale care depăşesc competenţa se asigura acordarea asistenţei medicale de urgenţă adecvată până la transferul pacientului prin sistemul de urgenţă 112 sau prin mijloace proprii cu bilet de trimitere pentru internare în spital pentru cazurile care depăşesc posibilităţile de rezolvare în ambulatoriul de specialitate, dar care nu pun viaţa în pericol. Internările de urgenţă în spital se fac doar prin unităţile de primiri urgenţă şi nu se decontează în ambulatoriu, fiind obligatorie acordarea asistenţei medicale la nivelul competenţei până la transferul acestora către UPU în vederea investigării şi a internării”, prevede proiectul.
În acelaşi proiect se menţionează că depistarea bolilor cu potenţial endemo-epidemic „include, după caz, examen clinic, diagnostic prezumtiv şi trimiterea la spitalele de specialitate pentru confirmare şi tratament”.
În privinţa serviciilor în spitale, proiectul pachetului minimal prevede ca, în situaţia în care pacientul nu poate dovedi calitatea de asigurat, cu excepţia unităţilor, compartimentelor de primiri urgenţă şi a altor structuri de primiri urgenţe (camere de gardă acolo unde nu există UPU/CPU) unde calitatea de asigurat nu trebuie dovedită, unităţile acordă servicii pentru cazurile medicale de urgenţă, având obligaţia să evalueze situaţia medicală a pacientului şi să îl externeze dacă serviciile medicale de urgenţă nu se mai justifică. „La solicitarea pacientului, se poate continua internarea, cu suportarea cheltuielilor aferente serviciilor medicale spitaliceşti de către acesta”, se mai arată în proiectul pachetului minimal.
Ministrul Sănătăţii a explicat că serviciile de spitaliceşti pentru cetăţenii neasiguraţi vor include servicii medicale pentru toate cazurile de urgenţă, dar şi pentru bolile cu potenţial endemo-epidemic.
„Aplicat în mod corect, acest pachet – mă refer şi la cel de bază, şi la cel minimal – va putea să micşoreze costurile din spitale, ceea ce ne dă nouă speranţa că în următorii trei ani vom putea să actualizăm tarifele pe care astăzi le practică spitalele şi pe care le decontează casele judeţene de asigurări de sănătate, astfel încât în 2016 să ajungem la decontarea tarifelor reale”, a mai spus Eugen Nicolăescu.
Noul pachet de bază, pentru cetăţenii asiguraţi, prevede o singură consultaţie preventivă la trei ani, făcută de medicul de familie, pentru persoanele asimptomatice între 18 şi 39 de ani, şi cel mult două consultaţii în trei luni în cazul pacienţilor „cu risc normal” care au o problemă nouă sau acută de sănătate.
Totodată, noul pachet de bază, cuprinde: servicii medicale de urgenţă; servicii de prevenţie – numărul şi tipul consultanţiilor/ analizelor de evaluare a riscului, urmărirea periodică a persoanelor cu risc de îmbolnăvire; medicina de familie – număr de consultaţii, creşterea numărului de servicii care pot fi acordate de medicii de familie; servicii în ambulatoriul de specialitate – consultaţii (numărul şi frecvenţa pe specialităţi), servicii paraclinice (laborator – tipuri de analize), imagistică (numărul şi frecvenţa); servicii de spitalizare (translatare din internarea continuă spre ambulatoriul de specialitate şi internarea de zi); îngrijiri medicale la domiciliu şi îngrijiri paliative la domiciliu; medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, precum şi materiale sanitare specifice pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de sănătate cu scop curativ.
În categoria serviciilor medicale esenţiale – altele decât cele pentru cazurile de urgenţă medico-chirurgicală -, consultaţiile preventive pentru cei în vârstă de până la 18 ani se vor acorda astfel: la externarea din maternitate şi la 1 lună – la domiciliul copilului; la 2, 4, 6, 9, 12,15,18, 24, 36 luni şi o dată pe an de la 4 la 18 ani. Pentru supravegherea gravidei cu risc scăzut, este recomandat un număr de 8 vizite prenatale „de rutină”.
Noua listă de medicamente compensate
Tot din 2014, pacineţii români vor beneficia de medicamente compensate noi, cuprinse într-o listă care ar putea intra în vigoare odată cu pachetul serviciilor de bază.
Lista cuprinde 130 de molecule noi destinate tratamentelor pentru cancer (inclusiv leucemii), diabet, boli reumatice, hepatite virale, prevenirea accidentelor vasculare (anticoagulante), insuficienţă cardiacă cronică, boli rare, Parkinson, epilepsie, osteoporoză, tratamente post-transplant (în cazul respingerii grefei) şi episoade depresive majore.
Tot din 2014, dar probabil spre sfârşitul anului ar putea devei operaţional cardul naţional de asigurări de sănătate, menit să reducă frauda şi să disciplineze sistemul.
Ministerul Sănătăţii şi-a mai propus ca programele naţionale pentru cancer, diabet şi transplant să devină, până la sfârşitul lui 2014, programe-etalon, prin aplicarea unui alt tip de management, mărirea domeniului de intervenţie, dar şi creşterea calităţii terapiilor.
sursa: mediafax.ro
