Indiscutabil, magia despre Moş Crăciun merită întreţinută, însă părinţii trebuie să aibă în vedere şi ziua când copilul se va îndoi de existenţa lui. Psihologii spun că vârsta medie până la care majoritatea copiilor cred în acest mit este undeva în jurul a şapte-nouă ani.
Există părinţi care, sub pretextul precocităţii pruncilor, aleg să demonteze mult prea devreme mitul Moşului, din nevoia de a evita ridicolul în faţa copiilor, care deja ştiu adevărul. Potrivit psihologului Speranţa Băcana, dacă un copil nu este pregătit pentru o asemenea veste, experienţa poate fi neplăcută şi cu siguranţă nu o va uita. Ca mamă a unei fetiţe în vârstă de aproape şase ani, Elena Moraru şi-ar dori să fie pregătită pentru acest moment: „Fetiţa mea e foarte sensibilă, pictează, cântă la pian şi crede din toată fiinţa ei în Moş Crăciun. De câteva săptămâni, numai despre Moşul îmi vorbeşte, a făcut şi o listă cu ce şi-ar dori să-i aducă, dar observ că după ce a tot vorbit cu verişoarele ei mai mari, dă semne de îndoială că există în carne şi oase. Are vârsta potrivită să afle adevărul sau o mai duc în minciuna asta, că ne minţim copiii, asta e, dar sunt nişte minciuni frumoase?”
Nu există vârstă ideală
Cine are mai multă nevoie de magie, de poveşti, de mituri de tot felul, decât copiii? Având în vedere nevoia copiilor de a-şi extrage modele din toate poveştile pe care le aud, psihologul Speranţa Băcana este de părere că un copil este liber să creadă în Moş Crăciun, atât cât îşi doreşte el acest lucru. Cu câtă nerăbdare aşteaptă ei cadourile de la moşul şi, mai ales, cât de intens trăiesc vraja sfântă care învăluie nu doar seara de Ajun, ci şi toată perioada premergătoare! În plus, aceste zile foarte speciale din an sunt ocazia ideală pentru exprimarea unor valori esenţiale, precum iubirea, generozitatea, înţelegerea semenilor, iar părinţii, prin comportamentul lor, nu fac decât să le transmită aceste valori.
Cât priveşte vârsta indicată pentru demontarea acestui mit, psihologul precizează că nu există o perioadă ideală, însă ar fi de dorit ca în jurul a şapte, opt, nouă ani, în funcţie şi de temperamentul copilului, părinţii să fie pregătiţi pentru a le da unele informaţii, dacă cei mici dau semne de îndoială. Contextul potrivit ar fi chiar în preajma sărbătorilor, acasă, lângă brad, mai ales că toţi copiii observă anumite pregătiri, mai descoperă prin casă şi pachete… bine ascunse de părinţi. Sau, pur şi simplu aud de la alţi copii tot felul de comentarii pe tema Moşului şi ar putea fi ridiculizaţi de cei care s-au convins înaintea lor de inexistenţa lui.
Când apar îndoielile?
Ne place sau nu, îndoielile în existenţa lui Moş Crăciun apar între cinci şi şapte ani, perioada în care copilul începe să-şi dezvolte raţionamentul logic. El se poate întreba, de exemplu, cum poate cineva de dimensiunile lui Moş Crăciun să aterizeze în casele oamenilor prin hornul casei, din moment ce coşul are dimensiuni care nu-i permit acest lucru? „Fără doar şi poate, copilul se hrăneşte cu ceea ce vede, aude şi înţelege, în limitele vârstei sale. Însă, orice părinte poate observa că pe măsură ce creşte, copilul nu mai este dispus să înghită pe nemestecate tot ce-i spun cei mari şi, evident, încearcă să-şi facă propria idee despre informaţiile oferite” – ne-a spus psihologul. Aşadar, în jurul segmentului de vârstă de şapte, opt, nouă ani, părinţii n-ar trebui să le ofere copiilor explicaţii nerealiste – şi nu e vorba doar despre mitul Moşului! Pe de altă parte, oricât de fantastică ar fi magia Crăciunului, când micuţul vă întreabă dacă Moş Crăciun există cu adevărat, în acel moment, dacă ajungeţi la concluzia că este pregătit să audă adevărul, îl întrebaţi pur şi simplu ce crede el? Dacă auziţi că Moş Crăciun există în viziunea lui, ar fi bine să-l încurajaţi şi să-i spuneţi că, deşi mai sunt oameni care nu cred, important este ce credem noi şi că o să-l aşteptăm la fel şi anul acesta pe Moşul. Dacă însă vă spune că nu-i adevărat, este clar că pare pregătit să audă adevărul. Iar dumneavoastră, ca părinţi, va trebui să valorificaţi acel moment şi să-i confirmaţi, cu tact şi diplomaţie, ceea ce el gândeşte. Copiii au nevoie de o percepţie corectă a sărbătorii, de cunoaşterea sensului ei, de magie, lumină, atmosferă, cadouri şi mai ales, de dragostea unor părinţi calzi şi înţelegători, modelatori responsabili ai personalităţii lor.
Sursa: cugetliber.ro
Autor: Gianina Gheorghiu
