La ora actuală, în țara noastră sunt diagnosticate an de an aproximativ 10.000 de persoane cu cancer la sân avansat sau metastasic. Dacă în 1960 mortalitatea era de 11,2 la 100.000 de femei, în urmă cu cinci aceasta urcase la 27,51 la 100.000 de femei. Estimările indică faptul că acest procent se află în continuă creștere, atât în România, cât și în lume. În anul 2011, țara noastră prezenta cea mai mare rată a mortalității din cadrul Uniunii Europene. Această rată a înregistrat o creștere direct proporțională cu incidența. Din nefericire, în România diagnosticarea în stadiul IV este întâlnită frecvent.
Unul dintre aspectele cel mai puțin luate în considerare îl constituie sprijinul psihologic acordat pacientelor, cu toate că acesta joacă un rol foarte important în eficiența terapiei. Impactul emoțional la aflarea diagnosticului este foarte puternic. Din acest motiv, consilierea psihologică este extrem de necesară. Cu toate acestea, trăind în România, consilierea psihologică nu este la îndemână. Există și cazuri de paciente care nu sunt inormate, mai există și paciente care se simt jignite atunci când sunt sfătuite să consulte un psiholog sau un psihiatru.
Pacientelor li se recomandă să facă o evaluare psihologică înainte de a li se comunica diagnosticul. Deoarece acest lucru este dificil, ar fi bine să existe un formular pe care fiecare pacientă să îl completeze. La prima consultație, pacienta este bulversată de diagnostic și opțiunile de tratament. Însoțitorul acesteia este, de asemenea, bulversat. La final, există riscul să plece doi oameni năuciți. Prin urmare, este necesar un al doilea, un al treilea control. Este momentul în care trebuie să intervină și psihologul. Sunt foarte puține cazuri când femeile doresc să nu împărtășească nimănui diagnosticul, iar majoritatea acestora se tem de pierderea locului de muncă.
Sursa: www.descopera.ro
Autor: Marius-Constantin POPA, Redactor Info APOLLONIA