Doar la câteva zile de la publicarea documentului legislativ, OUG 49/ 2014 ce aduce modificări la 97 de puncte din Legea Educaţiei Naţionale, ordonanţă privind instituirea unor măsuri în domeniul educației, cercetării științifice şi pentru modificarea unor acte normative, proiect adoptat de Guvern în şedinţa din 26 iunie şi dat publicităţii în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 486, din 30 iunie 2014, în presă au început discuţii polemice, venite din partea atât a unor politicieni, îndeosebi din partea opoziţiei, cât şi din partea unor jurnalişti care, probabil în căutarea de subiecte „senzaţionale” gândesc că această ordonanţă ar fi produsul unui proiect de an electoral.
Ceea ce, poate din rea credinţă, uită să observe cei care vin să deconstruiască şi să critice fără argumente temeinice pasaje întregi din OUG 49/ 2014 este faptul că acest proiect legislativ, după mai bine de două decenii, aduce câteva corecturi reale la Legea Educaţiei, corecturi care trebuiau luate în calcul de mai multă vreme. În această Ordonanţă au fost corectate o serie de erori şi de prevederi insuficient de bine fundamentate din Legea Educaţiei Naţionale.
Fără a face niciun fel de rabat de la standardele de calitate şi performanţă, ci dimpotrivă, cu o viziune întâlnită în sistemul educaţional al unor importante state membre UE, acest act normativ este expresia unei politici publice care vizează modernizarea şi dezvoltarea graduală a sistemului de educaţie, cu atât mai mult cu cât prevederile Ordonanţei au fost solicitate şi discutate, în mod repetat, cu liderii sindicatelor, ai părinţilor, ai elevilor şi studenţilor, precum şi cu specialişti din învăţământ şi cadre didactice implicate. Altfel spus, atât politicienii, trimişi în fotolii de către popor, cât şi acei jurnalişti care fabrică subiecte „senzaționale” ar trebui să vadă că de fapt modificările la articole din Legea Educaţiei, prin această Ordonanţă, vin în sprijinul profesorilor şi al beneficiarilor sistemului de învăţământ, cum ar fi elevii, studenţii, doctoranzii.
Pe de altă parte, se înţelege clar că acest proiect legislativ vine ca un sprijin pentru noile generaţii de elevi, îndeosebi pentru cei din anul terminal. După ani de zile, iată, clasa politică a înţeles că investiţia în performanţele profesionale ale elevilor trebuie să reprezinte o prioritate. În acest sens această ordonanţă vine, în primul rând ca un suport pentru elevi şi profesori. Dintre cele multe exemple pe care le-am putea aduce în vedere subliniem cu deosebire interesul care apare pentru elevii cu situație specială, acordându-li-se acestora mai multe şanse de reuşită în viaţă. Aşadar, la articolul 9, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins: pentru absolvenții de liceu care nu au susținut/nu au promovat examenul de bacalaureat național, statul poate asigura, din finanţarea de bază sau din alte surse de finanţare, organizarea de cursuri de pregătire pentru examenul de bacalaureat. Apoi, la articolul 78, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (5.1), cu următorul cuprins: prin excepție de la prevederile alin. (5), în cazuri temeinic justificate, se poate organiza o sesiune de bacalaureat specială, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. La acelaşi articol, după alineatul 11, se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: în situația în care absolvenții studiilor liceale nu au susținut/nu au promovat examenul național de bacalaureat, aceștia pot beneficia de cursuri de pregătire, organizate la nivelul unităților de învăţământ liceal, precum şi la nivelul instituțiilor de învăţământ superior acreditate. Fiecare absolvent poate beneficia o singură dată de finanţare pentru a participa la cursurile de pregătire pentru examenul de bacalaureat. Cursurile de pregătire în vederea promovării examenului național de bacalaureat, aprobate de Ministerul Educației Naționale, se desfășoară potrivit unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației naționale.
Subliniem şi faptul că formula Ordonanţei 49/2014 a luat în considerare şi faptul că în cursul anului 2014 Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a constatat că este discriminatorie actuala prevedere legală referitoare la posibilitatea unei persoane de a beneficia, o singură dată, de finanțare de la bugetul de stat pentru un singur program pentru fiecare dintre cele 3 cicluri de studii în condițiile în care nu se oferă posibilitatea accesului la studii. În acest sens, pasaje din Ordonanţă subliniază, pe bună dreptate, că se impune necesitatea instituirii unei soluții legislative nediscriminatorii şi echitabile care să se instituie în dreptul instituțiilor de învăţământ de a stabili şi a încasa sumele aferente școlarizării în situația în care persoana în cauză este admisă la un alt program de studii finanțat exclusiv de la bugetul de stat. Având în vedere faptul că, în prezent, învăţământul postliceal se organizează numai în cadrul sistemului de învăţământ preuniversitar, în şcoli postliceale sau în licee tehnologice, iar, potrivit prevederilor legale actuale, creditele pentru educaţie şi formare profesională obținute în învăţământul postliceal pot fi recunoscute pentru absolvenții cu diplomă de bacalaureat de către universităţi, în baza deciziilor senatului universitar, ca unităţi de credite de studii transferabile pentru nivelul licență, luând în considerare faptul că organizarea învăţământului postliceal pentru absolvenții cu diplomă de bacalaureat şi în cadrul instituțiilor de învăţământ superior va facilita accesul acestora, după finalizarea învăţământului postliceal, pentru continuarea pregătirii în cadrul ciclului de studii universitare de licenţă, este necesar a fi reglementată, se subliniază în Ordonanţă, cu caracter de urgență, posibilitatea înfiinţării școlilor/colegiilor postliceale şi la nivelul unităţilor de învăţământ liceal, precum şi la nivelul instituțiilor de învăţământ superior, având în vedere că până la data de 1 octombrie 2014 trebuie organizate activitățile de selecție şi admitere a candidaţilor în învăţământul postliceal.
Iată doar câteva argumente, dintre cele multe, care ne demonstrează că proiectul legislativ vine în sprijinul tinerilor, oferindu-le acestora cel puţin o garanţie privind o şansă reală de reuşită în carieră şi viaţă, dar în acelaşi timp găsim şi argumente care vin şi modernizează întregul sistem educaţional, de formare a calităţii, de patrimoniu.
Noi, jurnalişti din cadrul Trustului de Presă al Universităţii „Apollonia” din Iaşi am pornit, în acest sens, o campanie de informare media a cetăţenilor cu privire la modificările ce apar la Legea Educaţiei prin OUG 49/2014, modificări pe care noi le considerăm utile şi urgent necesare pentru dezvoltarea unui sistem educaţional aflat în slujba beneficiarilor direcţi, prin ridicarea calităţii şi a performanţelor, sistem standardizat după modele apreciate internaţional.
Trustul Universităţii „Apollonia”, care îndeplineşte atât rolul de grup de instituţii de presă propriu-zise, cât şi cel de platformă de instruire practică pentru studenţi, include Apollonia TV, Apollonia Radio, Agenţia de Presă Info Apollonia, Revista Nova Apollonia, Editura Apollonia și Departamentul de Promovare şi Publicitate.
Trustul Universităţii „Apollonia” are, în primul rând, un profil de presă academică, educaţională şi culturală. Menirea lui este să fie un spaţiu de învăţământ, atât pentru studenţi, cât şi pentru alte persoane angajate care vor să se specializeze în domeniu. Un alt aspect foarte important este faptul că orice instituţie trebuie să aibă preocupări în ceea ce priveşte comunicarea cu publicul. Această comunicare cu publicul credem că se face în modul cel mai fericit utilizând mijloacele media.
Universitatea „Apollonia” a fost înfiinţată în perioada 1991-1992, când mai mulţi membri ai Fundaţiei „Sfânta Apollonia” au hotărât fondarea unei instituţii academice. Instituţia şi-a deschis porţile cu scopul pregătirii de medici stomatologi, tehnicieni dentari şi asistenţi medicali, iar pe parcursul activităţii a mai fost autorizată şi Facultatea de Ştiinţe ale Comunicării, cu două secţiuni: Jurnalism şi Comunicare şi Relaţii Publice.
Autor: Paul Gorban
