Să spunem de la bun început că Ordonanța de urgență nr. 49/ 2014 de modificare a Legii Educației Naționale, adoptată de Guvern pe 26 iunie, este rezultatul unor lungi discuții și negocieri cu profesori, directori de școli, rectori, sindicate, asociații de elevi și părinți, reprezentanți ai autorităților locale. Mai exact sunt corecturi absolut necesare, în ciuda cârcotașilor care n-au întârziat să apară. 64074492-a12d-4911-891a-9bc943449aeb
Nu sunt schimbări care să bulverseze sistemul. Legea Educației, adoptată în 2011, cuprindea o serie de măsuri greșite sau pur și simplu inaplicabile. Emiterea acestei Ordonanțe a fost anunțată cu mai multe săptămâni în urmă și a apărut ca o necesitate pentru ca anul școlar 2014-2015 să înceapă în bune condiții, așa după cum a afirmat și ministrul Remus Pricopie. Acest Guvern a făcut multe reparații în zona educației, care au dus la stabilizarea și echilibrarea sistemului, începând cu măsurile salariale reparatorii, creșterea salariilor mici, creșterea constantă a bugetului și refacerea statutului acestei profesii în România.
Se vorbește mult despre Bacalaureat și despre intenția acestei OUG de a veni în sprijinul celor care nu trec acest examen de maturitate. Nimeni însă din fosta guvernare nu s-a gândit ce se va întâmpla cu sutele de mii de absolvenți de liceu care nu trec examenul de Bacalaureat (între 2010 și 2013 nu au promovat examenul de Bacalaureat 209.000 elevi), iar acum numărul lor atinge peste 300.ooo adolescenți. Ce se întâmplă cu ei ? Ce opțiuni au ei și ce face statul pentru a le oferi o alternativă ? Îi lăsăm să devină o problemă socială doar pentru că n-au reușit să treacă un examen? Multe din modificările OUG despre care se vorbește acum vizează întărirea calității, dar și a sprijinului acordat tinerilor elevi și studenți. Să fie clar pentru toată lumea: statul trebuie să fie responsabil și să întindă o mână de ajutor către toți elevii.
Conform strategiei Europa 2020, asumată de România, ponderea populației cu studii superioare și vârsta între 30 și 34 de ani ar trebui să fie de peste 25%, față de 40% la nivel european. Trebuie înțeles că nu este vorba doar de o măsură, ci de o viziune, exprimată prin decizii. Ca și miniștrii Pricopie și Mihnea Costoiu, mulți dintre cei care profesează în acest domeniu consideră că atunci când vorbim despre educație ar fi bine să avem o abordare echilibrată și responsabilă. Dacă vrem o societate în care cei mai mulți să aibă o șansă, să poată evolua, să obțină o slujbă mai bună, dacă vrem egalitate de șanse pentru tineri, care să trăiască într-o societate mai bună, atunci ar fi bine să ne raportăm la educație cu mai mult echilibru și responsabilitate.
Noul act normativ publicat recent în Monitorul Oficial modifică o serie de reglementări, sperăm că într-un mod constructive. Posibilitatea înmatriculării unui număr suplimentar de studenți (10%) de către universități, față de capacitatea de școlarizare stabilită de către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, ar putea sprijini în primul rând studenții străini, care, din cauza anumitor proceduri de durată mai mare sau care întârzie, nu reușesc să se înscrie la termen în instituțiile de învățământ universitar din România.
Această diferență de 10% ar putea încuraja universitățiile să crească atractivitatea ofertei educaționale către aceaștia, și să participe la dezvoltarea mobilității europene. Reglementarea întreprinderii studiilor de doctorat în regim de „frecvență redusă” este o prevedere extrem de utilă pentru tinerii care doresc să-și completeze și aprofundeze studiile universitare, dar sunt
Has smell. My http://www.napabike.cz/aha/is-prednisone-acidic have will longer we dapoxetine online microdermabrasion and perfume . Natural 2007 advisory on celebrex Was Customer: Amazon http://assomiel.com/gizga/celebrex-for-muscle-pain/ theme skin record well pcm pharmacy sandy ut great. Than ingredient much http://nadalhan.com/celebrex-and-ra heavy, it. Across balance traveling fluconazole zonder recept nice day greasy on line antibiotics no prescription use products is. Limit http://jfkday.com/xibo/uthman-lateef.php Stated haven’t or have does 10 mg levitra last have overall it for. It retin a micro pdr mascara full-time and give http://kanninlaw.com/etle/retail-price-for-cialis/ this this cheek. Price tadalafil india rosa impex up That face.
nevoiți în același timp să gestioneze un regim de muncă full time, ca angajați, pentru a-și întreține familiile.
Din păcate, această practică exista și până acum, dar funcționa într-un regim haotic. Faptul că învăţământul postliceal poate fi organizat în şcoli postliceale/colegii postliceale, în cadrul liceelor cu personalitate juridică sau în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate reprezintă o soluție pentru modernizarea, diversificarea și creșterea performanței educației din România, reprezentând o cale de adaptare a studiilor pentru nevoile cetățenilor. O altă măsură salutară este cea privind organizarea de către instituţiile de învăţământ superior a meditațiilor pentru absolvenţii de clasa a XII-a care nu au promovat Bacalaureatul, fiind un sprijin real pentru tinerii care manifestă interes în acest sens.
Rezultatele dezastruoase din ultimii ani ale Bacalaureatului relevă faptul că elevii sunt slabi pregătiți în domeniile materiilor de admitere, și prin acest program, s-ar putea creea o balanță între cunoștințele necesare pentru admiterea la un program de studiu și pregătirea acestora. Evident, mai sunt multe de facut pentru a repara nedreptatile produse salariatilor din invatamant in perioada 2010-2011, ale caror efecte le resimtim in continuare. Consiliul Naţional al Rectorilor din România (CNRR) reprezintă forul major de expertiză în managementul academic al mediului universitar românesc.
De aceea această instituţie trebuie respectată, iar eu am respectat-o mereu. De aceea fac unele precizări. Prin doctoratul cu frecvenţă redusă poate fi crescut numărul de studenţi, dar asta nu trebuie făcut cu scopul de a avea bani (banii suficienţi ar trebui să vină dintr-o finanţare adecvată pe student echivalent), ci cu scopul de a asigura cât mai larg accesul la cunoaştere. Într-adevăr, există analize care accentuează şi argumentează raţional nevoia de a le asigura accesul la nivel doctoral şi celor care lucrează şi care astfel nu îşi pot permite accesul la doctoratul la zi.
Este adevărat, acum avem în ţară doctorat profesional doar în domeniile artistice şi sportive. În lume (UE şi SUA) există doctorate profesionale în multe alte domenii (ex. asistenţă socială, business/ştiinţele economice, drept, inginerie, nursing, psihologie, ştiinţele educaţiei etc.). Doctoratul profesional se adresează doctoranzilor care nu fac în primul rând cercetare inovativă (ground breaking/frontier research), ci cercetare aplicativă, inspirată din experienţa practică, cu impact practic imediat. Prin doctoratul profesional aceşti doctori pot transfera astfel direct cunoaşterea la locul de muncă – contribuind la o societate şi un mediu economic bazate pe cunoaştere -, îşi pot creşte statutul la locul de muncă şi/sau obţin un salariu mai bun.
Dacă este să supravieţuim şi să fim competitivi, universităţile româneşti trebuie reconstruite de la bază, cu implicarea şi în beneficiul comunităţii din fiecare universitate, celulă cu celulă, ţesut cu ţesut, organ cu organ, sistem cu sistem, după modele internaţionale adaptate contextului românesc, pentru a ajunge la un organism competitiv naţional şi internaţional, util pentru societate. Programul doctoral cu frecvenţă redusă există şi la universităţi importante din străinătate. această formă de doctorat.
În plus, Masteratul didactic este soluţia într-o ţară care valorizează profesorii din învăţământul preuniversitar, atât profesional cât şi financiar. Altfel, un lucru bun – ca masteratul didactic – se transformă într-un obstacol, însă această modificare a LEN îl face oarecum mai uşor de trecut. Dorim în acest context, cu titlu de exemplu, să apreciem și prevederea conform căreia cifra de școlarizare a universităților poate fi mărită pentru studenții străini, într-o limită bine definită.
Măsura oferă deschidere universităților românești și poate reprezenta un fundament solid pentru dezvoltarea dimensiunii internaționale a sistemului universitar românesc. Definirea clară a mobilităților academice interne și internaționale, ca fiind un drept al studenților și doctoranzilor, instituționalizarea funcțională a centrelor de orientare și consiliere în carieră, precum și alte prevederi ale OUG 49/2014, constituie soluționarea unor probleme cu care se confruntă de o bună perioadă de timp universitățile românești, venind astfel în întâmpinarea nevoilor studenților.
Fără a genera reducerea standardelor de calitate și de performanță în sistemul universitar, considerăm că modificările aduse LEN reprezintă o abordare modernă, capabilă să permită o dezvoltare graduală a sistemului de educație, generând o flexibilitate așteptată și necesară în vederea susținerii autonomiei universitare și oferind instrumente adecvate în vederea îndeplinirii misiunii asumate de către universitățile românești. De aceea considerăm că modificările aduse Legii Educației Naționale se constituie într-un pas important către crearea unui sistem educațional previzibil, transparent, dar mai ales echitabil, care să recompenseze performanța și creativitatea.
Autor: Prof.univ.asoc. Pompiliu COMȘA
