Joi, 24 octombrie, de la ora 10.00, în Sala „Eduard Claudella” a Universității de Arte „George Enescu” (UAGE) din Iași, compozitorului Corneliu Dan Georgescu i se va acorda titlul de Doctor Honoris Causa. Compozitorii Violeta Dinescu și Corneliu Dan Georgescu vor susține câte un discurs în cadrul evenimentului.
Corneliu Dan Georgescu este compozitor român care actualmente locuiește în Germania. Compozițiiile sale sunt lucrări orchestrale, de cameră, muzică vocală, pentru pian sau electroacustică. Pornind de la cele mai simple şi arhaice structuri melodice, ritmice, timbrale, compozitorul Corneliu Dan Georgescu a reuşit să dea la iveală lucrări de o mare diversitate şi fantezie componistică, fără a pierde esenţa ethosului naţional. Este considerat unul dintre cei mai activi ethno-muzicologi și teoreticieni din domeniu. A frecventat cursurile de muzică tradițională la un workshop cu Slanchev Brjag în 1977 și la un seminar cu Dimitri Christoff, Ton de Leeuw și William P. Malm în 1990.
A fost premiat de șase ori de Uniunea Compozitorilor din România (1969-70, 1978, 1982, 1984-85) și a obținut premiul George Enescu al Academiei Române de Arte și Știinte (1974) . Este membru la International Council for Traditional music și European seminar for Ethnomusicology. A colaborat la enciclopedii (MGG), dicţionare și lexicoane.
Chiar dacă a încercat să-şi grupeze lucrările simfonice sau camerale pe cicluri (Jocuri, cele șase cvartete pe contraste de culori) a refuzat repetarea mijloacelor de expresie, amplificând permanent materia muzicală. Unitatea stilului componistic al compozitorului constă în apelul permanent la particule muzicale elementare cărora le descoperă noi resurse, efecte, imagini. Piesa Fresca trei „Et Vidi Coelum Novum” cuprinde printr-o „muzică compactă care pare să se mişte mereu, stând pe loc” (Anatol Vieru), unde „Apocalipsa după Ioan” nu mai ameninţă auditoriul prin elementul fioros, ci prin lumina ce străbate cerul în registrele acute diafane, tulburate de sonoritatea zurgălăilor caracteristică obiceiurilor populare de iarnă.
Ca scriitor a publicat volumele: „Dansuri din Oltenia”, „Romanian Folk Dance – A Typology of Instrumental Tunes”, „The Pastoral Repertoire – Alphorn Signals – A Musical Typology”. A lucrat la Internationales Institute für traditionelle Musik în Berlin în perioada 1989-91 și la Freie Universität în Berlin între anii 1991-94.
Etnomuzicolog cu îndelungată practică de teren şi laborator, mai ales în studierea jocului popular românesc, Corneliu Georgescu a dat la iveală studii fundamentale în domeniul ritmicii, impunându-se ca un vrednic continuator al ilustrului precursor Constantin Brăiloiu. Contribuţii originale a adus în problema „sistemului melodic” în folclorul românesc, în practica „hăulitului oltenesc”, a semnalelor de bucium și a improvizaţiei în muzica de dans popular.
Numărându-se printre puţinii compozitori români contemporani (Sabin Drăgoi, Pascal Bentoiu, Mircea Chiriac, Tudor Jarda, Florin Comişel, Constantin Arvinte) care au trăit o experienţă benefică în sânul Institutului de Folclor, Corneliu Georgescu a reuşit să valorifice prin partituri de autentică valoare artistică acest tezaur de spiritualitate milenară.
Autor: Anca TRANDAFIR, reporter Info APOLLONIA
