Luni, 18 noiembrie, de la ora 17.30, în Sala Chopin a complexului Palas, academicianul Solomon Marcus va conferenția pe tema „Transcendența ca paradigmă universală”. Evenimentul este organizat de Universitatea „Apollonia” din Iași.
„Ne aflăm în faţa unui adevărat caleidoscop, pe care încercăm, pe cât posibil, să-l ordonăm, pentru a ne bucura de frumuseţea sa ameţitoare, dar în primul rând pentru a ne ameliora modul în care ne apropiem de lume, de semenii noştri şi de noi înşine. Ne place să ne lăudam cu competenţa noastră profesională, dobândită după mulţi ani de învăţătură şi de practică a profesiei, în sensul specializării în una sau alta dintre disciplinele propuse de programa şcolară sau/şi universitară. Dar pe neaşteptate ne putem trezi prizonieri ai acestei discipline, realizând că suntem ca o pasăre închisă în colivia ei; putem însă ieşi din acest domiciliu forţat, pentru a ne lua zborul,în libertate, spre văzduhul nemărginit al cunoaşterii; cu condiţia de a avea curajul să aruncăm o privire proaspătă asupra celor învăţate şi de a dobândi nu numai noi cunoştinţe, ci şi noi deprinderi de gândire şi de comportament.Parcursurile la care ne invită paradigmele universale sunt un astfel de remediu împotriva rutinei şi anchilozării intelectuale”, a consemnat Solomon Marcus în prefața volumului „Paradigme universale”.
Academicianul Solomon Marcus împarte pe categorii paradigmele universale, pe care le consideră infinite, acestea comunicând între ele și influențându-se una pe cealaltă.
O primă grupă, la care face referire academicianul Solomon Marcus, se referă la învăţare, şcoală şi moralitate şi include: înţelegerea, didacticul, manualele, intelectualul, spiritul critic, proprietatea intelectuală şi universitatea. O a doua grupă cuprinde paradigmele de actualitate ale raportării la lume: provincialismul, modernitatea, globalizarea şi teatralitatea. O a treia grupă se referă la câteva culturi care au o semnificaţie universală, constituind un reper pentru toate celelalte culturi: Europa (cu atenţie specială acordată Cercului din Viena şi lumii britanice), SUA, Japonia şi Brazilia. O a patra grupă are în vedere paradigmele civilizaţiei marcate de emergenţa informaţiei şi comunicării: hârtia,viteza, informaţia, comunicarea şi calculatorul. O a cincea grupă, cea mai bogată, se referă la paradigme care merg în perechi: invenţie şi descoperire,natură şi cultură, identitate şi alteritate, discret şi continuu, ştiinţă şi religie,model şi metaforă, ordine şi haos, liric şi narativ, energie şi entropie, centru şi periferie. Alte paradigme, ca semnul, numărul, complexitatea, euclidianul etc. vor face obiectul unei alte sinteze.
Unele părţi ale cărții „Paradigme universale” au fost elaborate în ultimii ani şi publicate în „Secolul 20, România literară, Tribuna învăţământului” sau alte periodice; altele provin din lucrări mai vechi, actualizate într-o anumită măsură. Unele se bazează pe o experienţă personală, altele au în vedere mai cu seamă experienţa altora. Unele au un caracter pronunţat de eseu, altele sunt mai tehnice şi bazate pe o bibliografie bogată. Întreaga concepţie însă este rezultatul unei reflecţii de o viaţă, care i-a condus la convingerea că „fără unitatea cunoaşterii nu putem obţine eficacitatea ei”.
Solomon Marcus este un matematician român, membru al Academiei Române. Deși domeniul principal al cercetărilor sale a fost analiza matematică, matematica și lingvistica computațională, a publicat numeroase cărți și articole pe diferite subiecte culturale, din poetică, lingvistică, semiotică, filosofie, istoria științei și a educației. A publicat peste 50 de volume în România care au fost traduse în mai multe limbi din Europa și nu numai. Autor a peste 400 de articole în reviste științifice sau de specialitate, Solomon Marcus a căpătat recunoaştere internaţională. Volume precum „Poetica matematică”, „Artă şi ştiinţă”, „Semiotica folclorului”, „Paradoxul”, „Timpul”, „Jocul ca libertate” şi „Şocul matematicii” propun noi variante de abordare a realităţii explicate ştiinţific.
Autor: Anca TRANDAFIR, reporter Info APOLLONIA
