Negustorul de începuturi de roman, cel mai recent titlu semnat de Matei Vişniec, a obţinut Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi, ediţia a XI-a. Negustorul de începuturi de roman, apărut la Editura Cartea Românească, şi în ediţie digitală, se numără printre nominalizările Premiului pentru Proză al revistei Observator cultural.
Premiul îi va fi înmânat autorului vineri, 25 aprilie, la ora 17.00, în cadrul festivităţii de premiere ce va avea loc în Aula „George Emil Palade” a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr.T. Popa” Iaşi.
Juriul, format din Alexandru Călinescu (preşedinte), Emil Brumaru, Bogdan Creţu, Codrin Liviu Cuţitaru, Antonio Patraş, Doris Mironescu şi Valeriu Gherghel, s-a reunit luni, 15 aprilie, pentru a vota titlul câştigător.
Titlurile finaliste pentru Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi: Un singur cer deasupra lor, de Ruxandra Cesereanu (Polirom, 2013), Kinderland, de Liliana Corobca (Cartea Românească, 2013), Amorţire, de Florin Lăzărescu (Polirom, 2013) şi Pata violetă, de Dan Miron (Polirom, 2013).
Anul trecut, premiul i-a fost acordat Florinei Ilis, pentru romanul Vieţile paralele (Cartea Românească, 2012).
Să nu fiţi uimit dacă într-o bună zi librăriile nu vor mai vinde romane, ci computere concepute să scrie romane, în funcţie de fantasmele dumneavoastră secrete. Absolut nimeni nu va mai fi interesat de cărţile altuia, ne vom citi propriile noastre romane, comandate dispozitivelor personale de scris autoficţiune. Toţi vom fi scriitori. Talentul nu va mai fi un privilegiu. Iar cei mai vanitoşi sau mai frustraţi dintre noi vor încerca, poate, să angajeze şi cîte o fiinţă umană căreia să-i ceară să citească romanele scrise în numele nostru de către softuri sofisticate.
Aceşti „cititori de profesie” – ei înşişi scriitori, la rîndul lor – vor fi atît de rari, încît vor cere să fie plătiţi foarte scump, iar uneori, chiar cu preţul vieţii.
Matei Vişniec s-a născut pe 29 ianuarie 1956 în Bucovina, la Rădăuţi. Debutează în 1972 cu poezie în revista Luceafărul şi apoi în
volum în 1980 cu culegerea La noapte va ninge (Editura Albatros). Studii de filozofie şi istorie la Bucureşti, unde s-a lăsat însă aspirat de literatură şi a devenit foarte activ în sînul generaţiei ’80. Membru fondator al Cenaclului de luni. A crezut în rezistenţa culturală şi în capacitatea literaturii de a demola totalitarismul, prostia şi răutatea. Mai crede şi astăzi că teatrul, poezia şi romanul pot atenua spălarea pe creier operată de societatea de consum, de mode, de industria de divertisment şi de noile tehnologii care însingurează omul. Din 1987 trăieşte la Paris, unde lucrează ca jurnalist la Radio France Internationale. Într-un fel sau altul, numele său a figurat pe afişe teatrale în peste 30 de ţări. După 1989 a redevenit activ în România prin piesele sale de teatru, jucate pe toate scenele din ţară, şi prin cărţile sale (teatru, roman, poezie).
