Cunoscutul specialist în patristică, eseist, traducător şi poet Cristian Bădiliţă a fost aseară prezent la Iaşi pentru a-şi vernisa expoziţia „Poeme pentru păsări şi extratereştri”, o expoziţie în care poezia şi grafica vin împreună într-o expresie nouă, inedită, ca într-o joacă foarte serioasă.
Moderatorul evenimentului, scriitorul Dan Lungu a subliniat în debutul întâlnirii faptul că Cristian Bădiliţă are acest talent rar, că orice ar face îi iese foarte bine, referindu-se la multitudinea de genuri în care acesta s-a exprimat în cele peste 40 de volume ale sale, reprezentând poeme, eseuri, cărţi de teologie, traduceri, jurnale etc.
Hortensiu Aldea, invitat să vorbească despre expoziţie a definit-o ca pe o manifestare cu totul deosebită. „Ca să abordăm această expoziţie, având în vedere pregătirea, orizontul intelectual al domnului Bădiliţă, ar trebui să fim nişte extratereştri foarte bine pregătiţi spiritual”, a precizat acesta în ton de glumă. El a insistat pe faptul că expoziţia trădează mai curând seva lirică decât pe cea de grafician a autorului ei şi că este alcătuită dintr-un fel de picto-poeme.
Această nouă postură a lui Bădiliţă, a adăugat vorbitorul, „îl scoate pe om din monotonia obişnuită, îl face să gândească. Bădiliţă tulbură cititorul, îl duce în altă lume decât în cea a poeziei clasice în care a fost educat”.
Luând cuvântul, Cristian Bădiliţă a subliniat două lucruri asupra expoziţiei: axioma principală a acestui demers a fost o îndârjire că poeticul este, asemenea sacrului, o componentă esenţială a fiinţei umane şi că demersul acesta reprezintă o expoziţie care trebuie citită.
„Recompun poemul prin planşă, de aceea veţi şi găsi un poem în 3-4 variante. E o reîncarnare a cuvântului practic în aceste imagini”, a concluzionat semnatarul expoziţiei.
Vernisajul a fost continuat printr-o mini-conferinţă asupra „Semnificaţiei şi originii Crăciunului”, în care Cristian Bădiliţă s-a referit la data Crăciunului, modalitatea în care aceasta a fost stabilită şi de când a fost stabilită, iar apoi la semnificaţia pomului de Crăciun.
Deşi aparent toţi ştim ce e Crăciunul, acesta, se pare, pune mari probleme din punct de vedere teologic şi istoric. În mod poate şocant, în primele trei secole de creştinism, Crăciunul n-a existat. Sărbătoarea esenţială era Paştele. Creştinul adevărat trebuia să îşi amintească de cei trecuţi la împărăţia lui Dumnezeu. Exista, în mod mai larg, un refuz al sărbătoririi datei de naştere a oricărui individ în primele secole creştine.
Nu naşterea, întruparea, ci epifania, manifestarea divinităţii lui Hristos pe Pământ, apare ca sărbătoare în spaţiul eretic, la Clement din Alexandria şi la gnosticii din Alexandria. Aceasta era stabilită pe 6 ianuarie, pentru a contracara o credinţă egipteană. Gnosticii refuzau întruparea şi recunoşteau doar epifania, Botezul, pogorârea Duhului Sfânt. Data de 6 ianuarie a fost acceptată inclusiv de tendinţa ortodoxă din Orient. Constantin cel Mare este cel care propune o dată alternativă, după cultul soarelui şi urmând faptul că Iisus însuşi este în Vechiul Testament numit Soarele Dreptăţii. Se cade de acord asupra zilei de 25 decembrie în anul 336. Prima dată s-a sărbătorit Crăciunul la Roma. Şi până astăzi, cele două date au rămas amândouă valabile, alternative.
În ce priveşte Pomul de Crăciun, apariţia lui e situată prin Evul Mediu, secolele XII-XIII, în reprezentaţiile religioase ale trupelor de teatru. La origine, pomul de Crăciun era un pom al căderii, din fructele căruia Adam şi Eva au muşcat. După cădere urma răscumpărarea. Pomul era împodobit cu mere, dar şi cu ostii, antidotul mărului. Semnificaţia pomului este aşadar teologic-biblică.
Treptat, pomul a fost mutat din pieţe în case, iar pentru că numai bradul era verde în acea perioadă a anului, s-a stabilit să fie el Pomul de Crăciun. Podoabele din brad sunt darurile pe care magii le-au adus lui Iisus la naştere. Lumânările apar destul de tărziu, ca simbol al lui Iisus, lumina lumii care înlătură întunericul.
Pomului este aşadar la început al căderii, dar prin întruparea lui Iisus, acest pom devine unul al mântuirii, al vieţii.
Expoziţia „Poeme pentru păsări şi extratereştri este una cu vânzare şi va rămâne deschisă în intervalul 10.00-17-00, până pe 31 decembrie.
