A treia zi a Festivalului Internațional de literatură și Traducere (FILIT) i-a adus pe scena Teatrului Național „Vasile Alecsandri” Iași pe scriitorul german Ernest Wichner, directorul Literaturhaus Berlin, și pe jurnalistul Liviu Mihaiu, directorul Radio Guerilla. Evenimentul de vineri seară, 25 octombrie, a fost dedicat scriitoarei Herta Muller, care din motive medicale nu a mai putut fi prezentă la Festival. Moderatorul serii a fost Cătălin Sava.
„De ce e mai rentabil să participi pentru premiul Nobel din afara țării?”, „Va câștiga vreun român premiul Nobel?”, „Este Herta Muller un animal al inimii și al minții?” sunt câteva din întrebările adresate de jurnalistul Liviu Mihaiu lui Ernest Wichner, scriitor, editor și prieten apropiat al Hertei Muller.
Cei doi invitați au adus în discuție momentul decernării premiului Nobel în literatură din 2009, care a avut un ecou extraordinar în România. Ernest Wichner a precizat faptul că premiul Nobel se dă pentru literatură și nu contează țara în care te afli. Contează ca opera să fie remarcabilă și cunoscută. „Comitetul Nobel primește de la 20 până la 50 de propuneri și nu pot fi citite toate. Premiul Nobel se primește pentru opera literară, dar prima condiție este să fie tradusă și cunoscută în Suedia, unde e Academia care decernează premiul, dar și în alte țări. Atunci șansele cresc”.
Odată cu primirea premiului Nobel mulți dintre români s-au întrebat cine e Herta Muller și după ce au aflat rădăcinile sale românești „ne-am bucurat ca la revoluție, după care am făcut un subiect din Herta Muller”, subliniază Liviu Mihaiu. Centrul de greutate s-a mutat dinspre premiul Nobel, spre originea sa, spunându-se că „nu prea este româncă”.
Herta Muller s-a născut deja în revoltă
Atitudinea Hertei Muller a fost asul din mânecă, ce a ajutat-o să câștige prestigiosul premiu în literatură. Iar atitudinea individuală s-a transformat într-o atitudine culturală. Opera ei, așa cum subliniază scriitorul Ernest Wichner, nu poate fi copiată pentru că ea a creat o imagine literară nouă. „E o atitudine individuală care s-a transformat în timp într-o atitudine culturală. Ea cred că s-a născut deja în revoltă. Revolta aceea personală și biografică trasă din familie și din satul acela a devenit o atitudine culturală și societatea în care s-a dezvoltat ea a împins-o să cultive această atitudine”, explică Ernest Wichner.
Liviu Mihaiu consideră că romanul „Animalul inimii” ar trebui introdus în manualele școlare pentru că este cvasicomplet și pentru că te poate învăța să reziști, să supraviețuiești și să trăiești în același timp. De aici, discuția s-a situat în jurul întrebării dacă este Herta Muller un animal al inimii sau al minții. „Nu poate fi animal al inimii fără să fie și al minții și invers. Cred că este de toate”, adaugă Ernest Wichner. Dacă este un animal al inimii și al minții, este și un animal antipolitic, „fiind un trend foarte puternic în societatea românească”, subliniează jurnalistul Liviu Mihaiu.
Ernest Wichner a mărturisit că de multe ori când citește fragmente din opera Hertei Muller în limba germană are impresia că aude și limba română. „Foarte multe imagini din textele Hertei provin din vorbe comune românești și sunt traduse în germană, iar prin procesul acesta creează o imagine, o metaforă literară nouă, necunoscută în Germania”.
Liviu Mihaiu, în spirit umoristic, conchide că premiul Nobel poate fi câștigat prin nesupunere și-i îndeamnă pe ieșeni să se opună tăierii teilor.
Seara s-a încheiat cu un concert extraordinar al Adei Milea.
Autor: Anca TRANDAFIR, reporter Info APOLLONIA
