Vineri, 16 mai, de la ora 18.30, la Meru (Copou, Casa cu Pasaj, Bd. Carol I, nr. 3) va avea loc un dialog interactiv despre amintirile din copilăria comunistă, cu prilejul lansării volumului Cărţi, filme, muzici şi alte distracţii din comunism, coordonat de Dan Lungu şi Amelia Gheorghiţă, publicat la Editura Polirom în colecţia „Ego-grafii”, disponibil şi în ediţie digitală.
Tovarăşii responsabili cu poveştile: Călin Ciobotari, Lucian Parfene, George Pleşu, Teodor Răileanu, Iulian Sîrbu şi Andrei Stipiuc.
Responsabil cu cenzura: Florin Iorga
Sâmbătă, 17 mai, şi duminică, 18 mai, în cadrul Festivalului Bulz&Blues – singurul festival de muzică şi gusturi bune organizat la Iaşi pentru a sărbători mişcarea Food Revolution Day – vor avea loc întâlniri şi discuţii cu câţiva dintre contributorii volumului Cărţi, filme, muzici şi alte distracţii din comunism. Tema abordată în cadrul întâlnirilor va fi „Consumul de cultură de astăzi vs. consumul de cultură în comunism”.
Vor povesti cu avânt pioneresc: Lucian Parfene, Teodor Răileanu, George Pleşu, Călin Ciobotari, George Onofrei, Iulian Sîrbu, Dan Lungu şi Amelia Gheorghiţă.
Invitaţi speciali: Adrian Pleşca (Artanu) şi Răzvan Moldovan (Suedezu), membrii trupei Partizan.
Programul complet al evenimentelor din cadrul Bulz&Blues este aici.
Cărţi, filme, muzici şi alte distracţii din comunism cuprinde relatări emoţionante, amuzante sau insolite despre experienţele culturale de dinainte de 1989.
Ce scriitori aveau succes la public în România comunistă? Cum puteai să obţii pe sub mînă cărţile sau discurile preferate? Cine lua parte la spectacolele Cenaclului Flacăra sau la Cîntarea României? Poveştile autorilor ce semnează în volum formează o imagine de ansamblu a consumului cultural din comunism, în care cărţile, teatrul, muzica, filmele, revistele erau tot atîtea pete de culoare pe fundalul unei perioade apăsătoare şi cenuşii.
Dan Lungu (n. 1969) este unul dintre cei mai apreciaţi şi mai traduşi scriitori din noua generaţie, cărţi ale sale fiind publicate în limbile franceză, germană, italiană, spaniolă, poloneză, slovenă, maghiară, bulgară, greacă şi turcă.
La Editura Polirom a mai publicat volumele de proză scurtă Băieţi de gaşcă (ed. I, 2005 ; ed. a II‑a, 2013) şi Proză cu amănuntul (ed. a II‑a, 2008), precum şi romanele Raiul găinilor (ed. I, 2004 ; ed. a II‑a, 2007 ; ed. a III‑a, 2010 ; ed. a IV‑a, 2012), Sunt o babă comunistă ! (ed. I, 2007 ; ed. a II‑a, 2011 ; ed. a III‑a, 2013 ; ecranizat în 2013, în regia lui Stere Gulea), Cum să uiţi o femeie (ed. I, 2009 ; ed. a II‑a, 2010 ; ed. a III‑a, 2011) şi În iad toate becurile sunt arse (2011). Tot la Polirom a coordonat volumele colective Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism (2008, în colaborare) şi Str. Revoluţiei nr. 89 (2009, în colaborare). A fost distins, între altele, cu Premiul USR, filiala Iaşi, pentru proză (2005, 2010). În 2011, statul francez i‑a acordat titlul de „Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres” pentru contribuţii la îmbogăţirea patrimoniului cultural francez.
Amelia Gheorghiţă (n. 1988) este licenţiată în Comunicare şi Relaţii Publice la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi. Este responsabil de relaţii publice la Muzeul Literaturii Române din Iaşi şi asistent comunicare la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi. A fost gazda emisiunii culturale „Cultural echoes” la Radio Wid din Varşovia.
