Marți, 15 ianuarie, ora 17.30 Editura Cununi de stele și Librăria „Mihai Eminescu”, Bd. Regina Elisabeta nr.16 (lângă Universitate) vă invită la evenimentul „Eminescu, primul traducător român din sanscrită”, dedicat memoriei poetului național și primei traducătoare a poeziei eminesciene în Asia, Amita Bhose.
În urmă cu 130 de ani, Mihai Eminescu scria Luceafărul. Și o indiancă, Amita Bhose, avea să-l traducă în 1969 pentru concetățenii ei, iubind România și cultura română mai mult decât mulți români. Stabilită în România din 1971, Amita Bhose avea să-și dedice toată viața cercetării operei eminesciene și creării unei punți de legătură între cultura română și cea indiană.
În 1971, Amita Bhose se înscria la doctorat, cu tema Influenţa indiană asupra gândirii lui Eminescu – publicată sub titlul Eminescu şi India. În 1976, Ministerul Învăţământului îi acorda o bursă postdoctorală de doi ani, pentru a participa, alături de alţi specialişti, la editarea ştiinţifică a operei lui Eminescu. Amita Bhose este cooptată, aşadar, în Colectivul Eminescu, format sub egida Muzeului Literaturii Române. În această calitate elaborează un studiu despre amprentele filozofiei indiene în proza literară eminesciană, ce va fi inclus în volumul VII al Operelor, editat de editura Academiei în 1977 (studiul a fost publicat de editura Cununi de stele, sub titlul Proza literară a lui Eminescu şi gândirea indiană). Tot în această calitate stabileşte textul Gramaticii sanscrite mici de Fr. Bopp, (tradusă de poet după un volum aparţinând Iuliei Haşdeu) şi rămasă în manuscris, însoţindu-l de aparatul critic specific. Transcrierea manuscrisului o face prin transliterarea cuvintelor sanscrite cu ajutorul caracterelor latine şi a semnelor diacritice. Această muncă, depusă pe parcursul a trei ani, va fi valorificată în volumul XIV al seriei Operelor, apărut la editura Academiei în 1983.
Preocupările pentru limba sanscrită ale lui Eminescu nu au fost un secret nici pentru apropiaţii poetului, dar nici pentru criticii operei sale. Totuşi, prima persoană care acordă atenţie în mod serios manuscriselor Gramaticii sanscrite mici a lui Fr. Bopp este Amita Bhose, prima traducătoare a poetului în spaţiul asiatic şi eminescolog recunoscut. Nu numai că se ocupă pentru prima oară de aceste manuscrise, dar stabileşte şi data scrierii lor; dovedeşte fapte doar presupuse – că Eminescu a asistat la cursurile de sanscrită ale lui Weber de la Universitatea din Berlin; constată perfecţionarea scrisului devanāgarī al lui Eminescu, ortografia corectă; aduce dovezi ale cunoaşterii nuanţelor subtile ale limbii sanscrite, nuanţe pe care le putea percepe doar un bun cunoscător al acestei limbi. Or, Amita Bhose a fost omul potrivit la locul potrivit, având asupra noastră „ascendentul de a cunoaşte cultura indiană veche şi mai nouă într-o măsură care nu le e posibilă cercetătorilor români” (George Munteanu).
Traducerea lui Eminescu este prima lucrare în limba română în această direcţie dar, în acelaşi timp, şi ultimul act cultural al lui Eminescu. Cum Amita Bhose constată că „forţa mentală care iradiază din traducerea lui Bopp este cea a unui om în întregime intact”, iată că autoarei îi revine rolul – fără să ştie – de a pleda pentru Eminescu în propria ţară a poetului.
Sunteţi aşadar invitaţi să (re)descoperiţi marți, 15 ianuarie, interesul lui Eminescu pentru limba zeilor, limba sanscrită și dragostea pentru opera eminesciană a Amitei Bhose.
Vor prezenta evenimentul: Elena Andronache şi Carmen Mușat-Coman, foste studente ale Amitei Bhose, şi Geta Vodislav, directoare a Librăriei „Mihai Eminescu”.
În deschiderea evenimentului veţi face o călătorie muzicală în lumea doinelor.
