Marți, 26 noiembrie, începând cu ora 19.00, Muzeul Literaturii Române Iași va deschide vernisajul ”Poeme pentru păsări și extratereștri” cu lucrări semnate de Cristian Bădiliță. Expoziția este inspirată din teologie, artă plastică și realitatea înconjurătoare, organizată în jurul ideii că textul poetic poate îmbrăca diferite forme. Evenimentul va avea loc în Galeriile de artă Pod Pogor, iar în deschiderea expoziției va vorbi Hortensiu Aldea. Referitor la expoziția din Iași, Cristian Bădiliță spune: „Iaşiul nu putea lipsi din circuitul expoziției „Poeme pentru păsări şi extratereştri”. Expoziţia este una de… poezie. Nu iau pâinea de la gura pictorilor, ci încerc să aduc o fărâmă de cozonac la gura poeţilor. Iar dacă la Iaşi nu sunt poeţi, atunci unde sunt? Expoziţia este una modulabilă, în funcţie de inspiraţie, de capriciile personale, de starea vremii, dar şi de public”.
Despre lucrările expuse, criticul Alex Ștefănescu scrie: „Cu inventivitatea lui inepuizabilă, C. Bădiliță mereu ne ia prin surprindere. Șirurile de cuvinte, scrise în culori aprinse, desprinse parcă din tablourile lui Chagall, devin contururi de frunze, de melci, de vehicule sau de himere. Îți vine greu, după vizitarea acestei expoziții, să te mai întorci în lumea prozaică de afară.” Vizitatorii vor putea pleca acasă cu una din lucrările expuse, deoarece organizatorii anunță că expoziția, ce va avea loc în perioada 26 noiembrie – 31 decembrie, este cu vânzare. De la ora 19.30, autorul serii va susține și conferința ”Semnificațiile și originile Crăciunului”.
Cristian Bădiliță s-a născut în oraşul Săveni, judeţul Botoşani, unde a locuit până la vârsta de 14 ani. Apoi s-a stabilit la Botoşani, urmând liceul August Treboniu Laurian, secţia matematică-fizică. A debutat în revista Ateneu, suplimentul Caiete botoşănene, cu poeme, în 1984. Al doilea debut, tot cu poezie, a avut loc în revista ieşeană Cronica, în 1986. După experienţa traumatizantă a serviciului militar, relatată în Nodul gordian, a urmat doi ani cursurile Facultăţii de litere din Bucureşti, secţia română-franceză, avându-i ca mentori pe Cornel Mihai Ionescu, Florea Fugaru, Ioan Pânzaru şi Pan M. Vizirescu, ultimul supravieţuitor de marcă al revistei Gândirea. Din 1990 s-a transferat la secţia de limbi clasice, unde-l va întâlni pe remarcabilul om de cultură Petru Creţia. Prietenia lor se va concretiza într-o şcoală de vară la Ipoteşti şi într-un volum despre Apocalipsa lui Ioan. În 1991-1992 studiază teologia la Seminario Conciliar din Madrid, împreună cu Cristian Langa şi Iuliu Cristian Arieşanu, unde-i va avea ca profesori pe patrologul Juan Ayan Calvo şi pe fenomenologul religiei Juan Martin Velasco, a cărui Introducere în fenomenologia religiei, o va traduce şi publica la editura Polirom. A predat limbă şi literatură greacă veche la universitatea din Timişoara, instalându-se în Franţa din 1995, împreună cu soţia lui, Smaranda Bădiliţă, specialistă în Philon din Alexandria. Este doctor în istoria creştinismului antic al Universităţii Paris IV Sorbona, calificativul summa cum laude. Din juriu au făcut parte: Monique Alexandre, Jean-Noël Guinot, Jean-Claude Fredouille, Enrico Norelli şi Olivier Munnich. Lucrarea a primit premiul Solomon Reinach al Asociaţiei Eleniştilor din Franţa. În Occident s-a specializat în literatura patristică greacă şi latină, făcând parte şi din grupul de traducători ai Bibliei de la Alexandria sub coordonarea lui Marguerite Harl. În 2001 a început o colaborare cu New Europe College din Bucureşti, organizând două colocvii internaţionale despre Ioan Casian şi despre actualitatea Părinţilor Bisericii. A organizat un al treilea colocviu internaţional, despre patristică şi ecumenism, în cadrul Universităţii din Constanţa. Cele trei volume, ca şi teza de doctorat, au apărut la editura pariziană Beauchesne,. Tot în cadrul Colegiului Noua Europă a coordonat, din 2003 până în 2011, împreună cu Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu, traducerea comentată a Septuagintei, proiect publicat în colaborare cu editura Polirom şi Fundaţia Anonimul. A coordonat prima editare ştiinţifică a Scrierilor lui Nicolae Steinhardt, aparute la editura Humanitas. în prezent lucrează la o traducere comentată a Noului Testament. Se consideră un anarhist creştin de dreapta şi pledează pentru reinstaurarea monarhiei în România. Critic al imposturii comuniste şi neocomuniste, rezervat faţă de sistemul democratic-ochlocratic modern, a participat activ la revolta din decembrie 1989 şi la organizarea protestului din Piaţa Universităţii (1990). A fost fellow al Institutului de cultură din Trento şi al Wissenschaftkolleg zu Berlin. Participări la numeroase colocvii internaţionale, precum şi la volume colective, reviste şi dicţionare internaţionale. Pe 22 decembrie 2009 a lansat revista electronică Oglindanet. (sursa biografie http://www.cristianbadilita.ro/?w=biografie)
