Sărbătoarea Anului Nou deţine recordul pentru cea mai mare vechime. Babilonienii îl sărbătoreau încă de acum 6000 de ani, la prima lună nouă de după solstiţiu. Festivalul dura 11 zile, în fiecare zi desfăşurându-se diverse activităţi. Apoi oamenii, ca şi acum, îşi stabileau scopuri pentru noul an.
De Anul Nou, în Danemarca, oamenii obişnuiesc să spargă farfurii în uşa vecinilor. Se consideră că familia care are cele mai multe cioburi în faţa uşii va avea parte şi de cel mai mult noroc…
În Irlanda, fetele singure cred că noaptea dintre ani este un prilej să-şi găsească adevărata dragoste. Ele aşază vâsc sub pernă visând la momentul magic când îşi vor cunoaşte alesul. De asemenea, vâscul alungă şi spiritele rele. În materie de politică, în Irlanda se crede că vântul din noaptea dintre ani poate prezice viitorul ţării. Dacă bate dinspre vest aduce bunăstare, dacă bate dinspre est, britanicii vor domina politica.
În multe regiuni din Europa s-a păstrat tradiţia ca primul care păşeşte în casa cuiva după miezul nopţii să aducă un dar, o monedă pentru prosperitate, o pâine pentru îndestulare, sare pentru savoare sau tărie pentru voie bună. Se preferă ca acest ”first footer” să fie bărbat cu părul închis la culoare.
Insula Madeira din Portugalia deţine recordul pentru cea mai fastuoasă petrecere de Anul Nou. În 2007 s-au lansat câte 8.000 de artificii pe minut până s-a ajuns la un cumul de 600.000. Turişti din toată lumea se adună pentru a urmări spectacolul ameţitor. Aici există obiceiul ca în noaptea dintre ani să se mănânce 12 smochine, care simbolizează 12 dorinţe pentru anul ce vine.
În Grecia, o pâine specială numită „Vasilopita” este servită de Revelion. Un bănuţ se ascunde în interiorul acesteia când se pune la cuptor. Pâinea se taie exact la miezul nopţii şi cine primeşte bucata cu premiul va avea noroc în anul care vine. Aici, ziua de Anul Nou este dedicată Sfântului Vasile, vestit pentru bunătatea sa. Copiii îşi lasă încălţările lângă şemineu în noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfântul cel bun.
În Franţa se marchează sărbătoarea numită „le Réveillon” cu alimente de lux, şampanie şi cadouri. În Turcia se face schimb de cadouri în timpul unei sărbători a alimentelor tradiţionale turceşti.
În Spania există tradiţia de a se mânca 12 boabe de struguri la miezul nopţii de Revelion. Fiecare reprezintă o lună din anul ce urmează. În funcţie de cât de dulce este, aşa va fi şi luna respectivă: mai bună sau mai dificilă. Pentru mirese, noaptea de Anul Nou reprezintă ocazia de a-şi strecura verigheta în cupa de şampanie şi de a ciocni.
În întreaga lume, cea mai populară băutură de Revelion este şampania. Peste tot în Europa şi în America este însoţită de un toast. În Rusia, o băutură din vodcă, suc de lămâie şi apă de la robinet este denumită „apa murdară” şi se bea pentru a opri ghinionul. Ruşii obişnuiesc să deschidă uşile şi ferestrele pentru ca noul an să intre în casă.
Se obişnuieşte ca oamenii să se sărute sub vâsc la miezul nopţii de Revelion. Poate fi considerat un gest romantic, dar este, de asemenea, un salut pentru Anul Nou între persoane ce îşi urează un an fericit, cu sănătate şi noroc.
La Napoli, în Italia, Anul Nou este întâmpinat printr-un obicei special, care constă în a arunca pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. Astfel, obiecte de mobilier, vase, haine etc. ajung în stradă, spre nefericirea gunoierilor, care trebuie să treacă în timpul nopţii pentru a face curăţenie. În noaptea de Anul Nou, numita „Capodanno”, italienii obişnuiesc să pună pe masă mâncăruri speciale, despre care se spune că aduc bogăţie şi abundenţă.