Sâmbătă, 26 aprilie, în Sala Senat a Universității ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, zeci de studenți, profesori universitari, cercetători, academicieni, dar și simpli simpatizanți ai Anei Blandiana s-au întâlnit cu o nouă carte semnată de autoare. Prezentă la Iași pentru a participa la Zilele revistei Convorbiri Literare, în cadrul cărora a primit și un important premiu, Ana Blandiana și-a lansat cea mai recentă carte a sa, Fals tratat de manipulare, publicată anul trecut la editura Humanitas. La evenimentul de ținută universitară autoarea a ales să invite să vorbească despre cartea sa nu un critic literar sau cercetător din domeniul literelor ci pe prietenul, academicianul și istoricul Al. Zub, care a ținut mai curând un laudatio scriitoarei, dar și o scurtă prelecțiune despre titlul zilei, Fals tratat de manipulare: „Critici de vocație nu au ezitat să recunoască dimensiunea literară chiar poetică a discursului Anei Blandiana. În cartea ei, Fals tratat de manipulare, trecutul istoric pare a fi în bună tradiție transilvană o preocupare constantă din care s-au nutrit numeroasele sale texte. Într-un eseu al ei găsim raportul dintre poet și istorie. Este vorba de Axioma unde ea spune: între poet și istorie legăturile sunt într-o asemenea măsură determinate reciproc încât chiar dacă le-ar fi divergente intențiile și idealurile, destinele lor se împletesc implacabil de la începuturi până la sfârșituri, mereu proorocit al lumii.
Tema cărții Fals tratat de manipulare apare ca biografia unei obsesii personale, dar se conturează finalmente și ca o trăsătură a condiției umane, indiferent de timp și spațiu. Aș putea fi considerată o scriitoare a memoriei, notează undeva autoarea convinsă că exprimă astfel o trăsătură inerentă creației literare. N-am notat niciodată decât idei, faptele mi se păreau întotdeauna lipsite de importanță, iar propria mea devenire demnă de interes doar în funcție de numărul de pagini pe care am fost în stare, scriindu-le, să le salvez de la neant, mai spune Ana Blandiana. (…) Ceea ce vrea să fie această carte este un răspuns laborios la provocările din jur de-a lungul unei vieți ce se cuvine mai întâi înțeleasă și explicată. Ansamblul e de o nespusă complexitate ideatică și de aceea greu de povestit. Totul în jur comportă tentative de a deturna, de a răstălmăci… Căutând a defini propria situație, Ana Blandiana constată că au fost oameni care au încercat (citez) să mă manipuleze, dușmani sau prieteni, instituții, cărți, credințe, idei, fiecare ieșire din singurătate și fiecare contact cu cineva sau altceva a fost o încercare, uneori reușită, alteori nu, de a mă schimba și transforma în purtătoarea unui alt destin. Cartea Anei Blandiana e plină de astfel de confesiuni dramatice, mai ales că propriile iluzii sunt și ele deturnate, iar lupta cu sursele răului… o exigență imperativă și fără capăt. Răspunsurile date într-o viață marcată de căutări anevoioase și sacrificii constituie materia acestui Fals tratat de manipulare pe care Ana Blandiana îl pune sub semnul veracității indispensabile”, a spus academicianul și istoricul, Al. Zub.
Întrebată de tinerii din public de ce a scris acum această carte și nu mai devreme, Ana Blandiana a mărturisit că volumul adună obsesiile despre propria ei condiție și propria ei evoluție. Ba mai mult, a subliniat autoarea, cartea a fost scrisă din nevoia de a mărturisi noilor generații o istorie nu inventată și povestită, ci una trăită. Fals tratat de manipulare nu este doar o carte biografică, ci și un manual al timpurilor noastre de azi, trecute și prezente: „Nu am scris această carte pentru a transmite un adevăr pe care eu îl dețin, ci pentru a găsi un adevăr de care eu am nevoie. Sensul ei nu este să acopere ci să descopere ceva și, anume răspunsul meu la întrebările pe care singură mi le pun în legătură cu propria mea condiție și propria mea evoluție. Vă mărturisesc că în carte apar personalități din viața noastră de zi cu zi, unora chiar le-am cerut acordul pentru a vorbi sau povesti secvențe cu ei, dar cel mai mult mă bucură că această carte are deja public și aproape că s-a vândut tirajul. Recent am primit un mesaj de la un tânăr cititor care îmi scria că citind această carte a aflat ce se întâmplă de fapt în România, a aflat despre oameni pe care nu îi întâlnise în manualele de istorie care se predau în școli. Pe scurt, vă spun că Fals tratat de manipulare este o carte despre mine şi timpul pe care l-am străbătut: un timp în ebuliţie, bulversat de vântul bătând mereu din altă direcţie a istoriei, spulberând sensurile, dar nu şi încăpăţânarea mea de a le înţelege. Nu am scris această carte pentru a transmite un adevăr pe care eu îl deţin, ci pentru a găsi un adevăr de care eu am nevoie. Sensul ei nu este să acopere, ci să descopere ceva”, a mărturisit scriitoarea Ana Blandiana.
ANA BLANDIANA (nume literar al Otiliei-Valeria Coman, căsătorită Rusan) s-a născut la Timişoara, la 25 martie 1942. Studii de filologie romanică, licenţiată a Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cluj. Burse de studii la Iowa University (SUA), Heidelberg Universität, DAAD Berlin.
Cărţi de poezie: Persoana întâi plural, 1964; Călcâiul vulnerabil, 1966; A treia taină, 1969; 50 de poeme, 1970; Octombrie, Noiembrie, Decembrie, 1972; Poeme, 1974; Somnul din somn, 1977; Întâmplări din grădina mea, 1980; Ochiul de greier, 1981; Ora de nisip, 1984; Stea de pradă, 1986; Alte întâmplări din grădina mea, 1987; Întâmplări de pe strada mea, 1988; Poezii, 1988; Arhitectura valurilor, 1990; 100 de poeme, 1991; În dimineaţa de după moarte, 1996; La cules îngeri, 1997, 2003, 2004; Cartea albă a lui Arpagic, 1998; Balanţa cu un singur talger, 1998; Soarele de apoi, 2000; Refluxul sensurilor, 2004; Poeme, 2005; Întoarcerea lui Arpagic, 2008; Patria mea A4, 2010; Pleoape de apă, 2010.
Cărţi de eseuri: Calitatea de martor, 1970, 2003; Eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, 1975; Cea mai frumoasă dintre lumile posibile, 1978; Coridoare de oglinzi, 1983; Autoportret cu palimpsest, 1985; Oraşe de silabe, 1987; Geniul de a fi, 1998; Ghicitul în mulţimi, 2000; Cine sunt eu? , 2001; A fi sau a privi, 2005; O silabisire a lumii, 2006; Spaima de literatură, 2004, 2010.
Cărţi de proză: Cele patru anotimpuri, 1977, 2001 – nuvele; Proiecte de trecut, 1982 – nuvele; Sertarul cu aplauze, 1992, 1998, 2002, 2004 – roman; Imitaţie de coşmar, 1995 – nuvele; Oraşul topit şi alte povestiri fantastice, 2004 – nuvele.
Cărţile sale de poezie şi de proză au apărut în traducere, începând din 1982, la prestigioase edituri din Polonia, Germania, Italia, Marea Britanie, Esto nia, Suedia, Norvegia, Ungaria, Franţa, Olanda, Bulgaria, Letonia, Albania, Serbia, Slovenia, Macedonia, China, Coreea de Sud.
Premii literare: Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, 1969; Premiul pentru poezie al Academiei Române, 1970; Premiul pentru proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, 1982; Premiul Internaţional „Gottfried von Herder”, Viena, 1982; Premiul Naţional de Poezie, 1997; Premiul „Opera Omnia”, 2001; Premiul Internaţional „Vilenica”, 2002; Premiul Internaţional „Camaiore”, 2005; Premiul Special „Acerbi”, 2005.
Interdicţii de publicare: 1959-1964, 1985, 1988 -1989. În 1990, Ana Blandiana reînfiinţează PEN Clubul Român, al cărui preşedinte devine. Este unul dintre iniţiatorii Alianţei Civice, pe care o conduce între 1991 şi 2001. Fondator şi preşedinte al Academiei Civice, care realizează, sub egida Consiliului Europei, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, de la Sighet. Membră a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie „Stéphane Mallarmé” şi a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).
Autor: Paul Gorban
Foto: Vlad Ivancu
