Miercuri, 21 august, de la ora 11.00, Muzeul Unirii și-a deschis porțile pentru expoziția „Povești scrise în piatră”. Evenimentul este organizat de către Muzeul de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” din Iași în parteneriat cu Facultatea de Istorie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC). Peste 300 de piese se găsesc în vitrinele expoziției și alte 2.000 de piese în câteva complexe arheologice din țară care au fost păstrate așa cum au fost descoperite.
La acest eveniment au fost prezenți arheologi, etnografi, cercetători, reprezentați ai UAIC și directorul Complexului Muzeal Național Moldova, organizator al acestui proiect, dr. Senica Țurnacu.
„Muzeele organizatorice au propus cele mai reprezentative piese arheologice din piatră din selecția descoperită pe teritoriul Moldovei, prezente în depozite și muzee. Noi le-am adunat în această expoziție cu ocazia unei manifestări internaționale pe care o organizăm la Universitatea «Alexandru Ioan Cuza» din Iași. Sunt piese care ne arată istoria omului în acest spațiu, începând de acum 7.000 de ani, dacă ne gândim la una din cele mai vechi piese din această expoziție și din Moldova. Este vorba despre o aşchie clactoniană descoperită la Valea Lupului din Iaşi și folosită până în momentul în care piatra a fost înlocuită de metal”, a declarat lector univ.dr. Vasile Cotiugă, de la Facultatea de Istorie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Deschiderea ușii către povestea amuletei pandantiv
Printre piesele expuse se numără amuleta-pandantiv, descoperită în situl paleolitic de la Mitoc-Malu Galben, din județul Botoșani. Aceasta este cea mai veche piesă de artă preistorică descoperită în România, a cărei vechime este considerată a fi de aproximativ 20.000 de ani. A fost descoperită în 1981 și este pentru prima oară când publicul larg o poate vedea. A fost văzută de-a lungul timpului de mai mulți specialiști, dar acesta este momentul în care a fost expusă, închisă fiind în seif.
„Piesa cea mai importantă pe care noi o prezentăm este pandantivul-amuletă. Amuleta este realizată din silex, are o vechime de aproximativ 20.000 de ani și este decorată cu motive zoomorfe sau linii incizate geometrice, cum spun alți specialiști. Dar îi lăsăm pe specialiști să descifreze mesajul. La vremea respectivă, oamenii încercau să-ți aștearnă gândurile sau emoțiile pe piatră”, a mai precizat lector univ.dr. Vasile Cotiugă.
Dr. Vasile Chirica, descoperitorul acestei piese, a decis să arate oamenilor amuleta pandantiv în momentul în care a aflat că la Iași se vor reuni specialiștii în piatră, care vor veni la simpozionul Internațional Arheoinvest.
„Dorim prin această expoziție să dezvăluim, să creăm niște link-uri spre diverse povești care pot fi scrise în piatră și probabil cea mai frumoasă dintre aceste povești este povestea amuletei descoperită la Mitoc, undeva pe malul Prutului. Piesa, nu foarte mare, de aproximativ trei centimetri, a fost realizată pe o așchie de cortex, are un decor incizat și poate primi multiple interpretări. Cu siguranță avea un rol în magia legată de vânătoare sau un rol apotropaic, un rol de a-l proteja pe cel care o purta, de a-i purta noroc, pentru a-i asigura succesul vânatului și pentru a-i proteja viața vânătorului. A vâna în paleolitic animale de talie mare era destul de riscant. Această este piesa noastră vedetă, care are și o poveste”, a declarat dr. Senica Țurnacu, șeful Complexului Muzeal Național Moldova și organizatorul acestui proiect.
Expoziția poate fi vizitată de către publicul larg până pe 20 septembrie la Muzeul Unirii din Iași, amuleta pandantiv fiind expusă într-o cameră separată.
La realizarea acestei expoziții au colaborat muzeele din Bacău, Bârlad, Botoșani, Piatra-Neamț, Suceava, Vaslui, dar și Institutul de Arheologie din Iași și Facultatea de Geografie și Geologie de la UAIC.
Expoziția face parte din cadrul activităților Simpozionului Internațional Arheoinvest, ediția a V-a, care a început marți, 20 august și se va încheia sâmbătă, 24 august.
Autor: Anca TRANDAFIR, reporter Info APOLLONIA
