În țara noastră, incidența bolilor neurologice o depășește de aproape patru ori pe cea din alte țări ale Uniunii Europene, cea mai frecventă constituind-o accidentul vascular cerebral, dar aceste suferințe ar putea fi prevenite prin mișcare, alimentație naturală, citit și prietenii de calitate. Nivelul provocărilor cu care trebuie să se confrunte sistemul nervos se află într-o continuă creștere. Această creștere este demonstrată de cifrele oficiale ce indică faptul că un cetățean al Uniunii Europene din trei are probleme sau se confruntă cu afecțiuni neurologice și psihiatrice, de la insomnie până la demență. În țara noastră, incidența bolilor neurologice este, de asemenea, foarte mare, pe primul loc aflându-se accidentul vascular cerebral. Următoarele locuri în domeniul neuroregenerării sunt ocupate de boala Alzheimer, însă și de boala Parkinson. Pentru a ne proteja creierul, trebuie, în primul rând, să ne reorganizăm viața, să facem mișcare în fiecare zi, să mâncăm sănătos, să citim și să utilizăm telefonul mobil și calculatorul cât mai puțin posibil.
Pentru a ne proteja sistemul nervos, ar trebui să încercăm să trăim cât mai echilibrat și normal. Să ducem o viață organizată, să ne putem odihni suficient timp, să lucrăm de-o manieră fără asalturi, să consumăm produse naturale și mai puțin produse provenite din industria chimică, să utilizăm cu măsură toate tehnologiile și să încercăm să citim în loc să privim la televizor. Foarte importantă este fericirea pe care ne-o creăm. Dezvoltarea unui sistem de relații interumane care să permită obținerea unei stări de fericire și satisfacție, nu o viață petrecută în solitudine. Putem fi în solitudine și cu foarte mulți prieteni în jurul nostru. Putem fi, de asemenea, în solitudine și cu propria familie și să comunicăm prin e-mail, cu toate că nu ne desparte decât o cameră.
Acesta este cel mai rău exemplu de urmat în privința modului în care ne trăim viața. Noi suntem responsabili pentru modul în care am ajuns să ne trăim viața la ora actuală și repercusiunile acestuia asupra creierului. Din ce în ce mai mulți oameni de știință trag semnale de alarmă în privința alimentației, nivelului și diversității radiațiilor la care sunt expuși oamenii, ambele în creștere, anumite elemente specifice legate de poluare, folosirea drogurilor, abuzul de medicamente, folosirea excesivă a calculatorului și, în general, a imaginii în dauna cuvântului, cu efecte negative asupra remodelării circuitelor cerebrale, creșterea continuă a stresului și deteriorarea și simplificarea relațiilor interumane.
Țara noastră se află printre statele cu cel mai ridicat risc de accidente vasculare. De asemenea, îmbătrânirea populației aduce cu sine un risc ridicat pentru tulburările cognitive, care duc în cele din urmă la demență. Pentru toate acestea și pentru multe altele oamenii de știință încearcă să vină cu soluții practice. Pentru ca oamenii să își păstreze cât mai mult capacitatea funcțională a creierului, nu există o soluție miraculoasă și nici un medicament minunat, însă trebuie trasate niște limite dincolo de care intervine pericolul.
În primul rând, aceștia trebuie să privească organismul ca un tot, somatic și spiritual, să nu se îndepărteze de natură, să se alimenteze în mod echilibrat, să comunice între ei nemijlocit, cât mai mult și pozitiv, să mențină o activitate cognitivă rezonabilă cât mai mult timp (îndeosebi cititul), să își controleze cu ajutorul medicului factorii majori de risc vascular și degenerativ, să desfășoare activitate fizică moderată, însă constantă. De asemenea, oamenii trebuie să își traseze bariere de protecție în fața pericolelor.
Starea psihologică generală și starea de tensiune în care trăiesc oamenii și stresul zilnic reprezintă factori de risc pentru toate bolile, îndeosebi pentru cele neurologice. Disfuncțiile neuropsihice afectează peste 160 de milioane de cetățeni europeni – adică 38 de procente din populația Europei – în fiecare an. În același timp, 27 de procente dintre adulți (persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 65 de ani) a suferit la un moment dat, pe parcursul ultimului an, o tulburare psihică – psihoze, anxietate, tulburări ale comportamentului alimentar. Prevalența bolilor neuropsihice este mai crescută la femei, cu excepția abuzului de alcool. Afecțiunile neurologice și psihiatrice nu au putut fi grupate în categorii diverse, ele manifestându-se adesea simultan la același pacient. Astfel, nu a fost posibilă determinarea separată a prevalenței lor. Luând în calcul anii trăiți cu dizabilitate și moartea prematură, gradul de integrare socială și profesională, costurile suportate de sistemele de sănătate, afecțiunile neuropsihice constituie cea mai importantă problemă de sănătate pe Bătrânul Continent. Afecțiunile care duc la cele mai mari dizabilități sunt depresia, demența, abuzul de alcool și accidentele vasculare. S-a estimat că aproximativ 83 de milioane de oameni sunt diagnosticați cu boli neuropsihice, însă și acest număr subestimează numărul real al pacienților, având în vedere faptul că au fost luate în calcul numai persoanele a căror vârstă nu depășește 65 de ani.
Afecțiunile neuropsihice provoacă dizabilități în 19 procente dintre cazuri, în comparație cu procentul de dizabilități secundare afecțiunilor cardio-vasculare – doar 4 procente. Dintre acestea, cele mai severe sunt tulburarea depresivă, dependența de alcool, automutilările, boala Alzheimer și alte demențe. Bolile neuropsihice duc la cheltuieli importante din partea sistemelor de sănătate, în urmă cu trei ani alocându-se aproape 800 de miliarde de euro pentru aceste patologii. Mare parte din această sumă e reprezentată de cheltuieli directe, iar 40 de procente constituie pierderi cauzate de slaba reintegrare profesională. Neuroreabilitarea constituie o disciplină de graniță, aflată în plin avânt pe Bătrânul Continent. La ora actuală există numeroase informații care au făcut posibilă înțelegerea mecanismelor adaptative și de regenerare a sistemului nervos. Se știe cu certitudine că sistemul nervos se află într-o transformare permanentă, determinată atât de nevoia de învățare și adaptare, cât și de vindecarea unor leziuni. Aceste procese nu duc întotdeauna la rezultate pozitive, ci pot avea uneori și efecte negative. Capacitatea de regenerare există pretutindeni în cadrul sistemului nervos, însă la intensități diferite. De pildă, creierul se regenerează mult mai activ în comparație cu măduva spinării. Cu cât se va înțelege mai corect și complex mecanismele endogene de la baza acestor procese, cu atât va exista un succes terapeutic mai sonor.
Sursa: www.descopera.ro
Autor: Marius-Constantin POPA, Redactor Info APOLLONIA
