Persoanele care au dus lipsa hranei în copilărie riscă să sufere la bătrânețe de un declin cognitiv mai lent, în comparație cu acei care nu s-au confruntat cu astfel de probleme. Rezultatele cercetătorilor, care au fost realizate cu acest scop s-au dovedit neașteptate tocmai datorită faptului că alte studii demonstraseră că oamenii care se confruntă cu astfel de neajunsuri în perioada copilăriei au mai multe șanse de a suferi de boli cardiovasculare și tulburări mentale sau de a se lovi de un declin cognitiv timpuriu, față de restul persoanelor. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 6.158 de oameni care locuiesc în orașul american Chicago și care aveau vârsta medie de 75 de ani. Printre aceștia s-au numărat 62% afroamericani. În prima etapă, toți cei care au participat la cercetare au fost intervievați în privința stării lor de sănătate din perioada copilăriei, starea financiară a familiei și mediul în care s-au dezvoltat în primii ani de viață. Ulterior, într-o perioadă de 16 ani, aceștia au fost supuși unor teste cognitive din 3 în 3 ani.
Din totalul cetățenilor afroamericani care au luat parte la studiu, cele 5,8 procente care au declarat că, în perioada cât au fost copii, nu au avut mereu suficientă hrană pentru satisfacerea foamei au cunoscut un declin cognitiv mai redus cu o treime, în comparație cu ceilalți participanți. Mai mult, și cele 8,4 de procente de afroamericani care au susținut că la vârsta de 12 ani fuseseră mult mai slabi, față de alți copii care aveau aceeași vârstă, s-au confruntat, odată ce au înaintat în vârstă, cu un declin mult mai redus, față de restul persoanelor participante. Totuși, printre caucazieni nu s-a constatat nici o relație între declinul cognitiv și dificultățile copilăriei. Oamenii de știință cunosc motivul pentru care înfometarea din perioada copilăriei ar putea avea un efect protector asupra declinului cognitiv. Una dintre potențialele lor explicații se găsesc în cercetările care susțin că restricția de calorii poate amâna o serie de schimbări ale organismului, crescând astfel durata de viață a subiecților. Rezultatele nu s-au schimbat, în ciuda faptului că oamenii de știință luaseră în considerare și alți factori precum educația și problemele de sănătate.
Sursa: www.descopera.ro
Autor: Marius-Constantin Popa, redactor Info Apollonia
